Page 4 - Bunul_Econom_1901_28
P. 4
Pag. 4 B U N U L E C ONO M Nr. 28
se înlătură încât-va urmările ei strică- frumoase parale din vânzare ouelor şi reşte nu peste tot locul e aşa, dar’
cioase. puilor. Ear’ cine se pricepe cum trebue uneori, şi în economiile zise de model
Apa de ploae şi de rîu, chiar tul la îngrijirea găinilor, cine alege soiurile sau de pildă, locuinţele găinelor se află
bure fiind, nu prea face rău animalelor cele mai bune şi mai ouătoare, cine în stare înspăimântătoare.
Nu e rea nici apa din lacurile formate ştie taina de a face ca găinile se ouă
Cele spuse până aici nu sunt însă
de rîuri şi rîuleţe Cea din bălţi for neîntrerupt în timpul iernii şi se pră
cel mai mare reu. E o scădere şi ,mai
mate în urma ploilor e mai rea, şi nu sească pui primăvara cât mai de tim
mare, că locuinţa găinilor nu se curăţă
o beau decât rumegătoarele; dar şi puriu, -— acela face bani frumoşi; pentru-că
cu anii. Aceasta nu numai strică aerul
aceste adesea se bolnăvesc. cum se ştie ouăle peste iarnă' sunt
din cale afară, ci face de găinile şi uneori
Rele şi nesănătoase sunt apele foarte bine plătite, bucata cu câte 2 — 3
chiar casa se umple de câte gângănii
din mlaştin şi peste tot din bălţile cu cr. şi la oraş puii foarte timpurii se
uricioase.
un strat verde pe deasupra. Deci ani plătesc primăvara şi cu câte un floren
Altă nevoie este îmbulzala. Adesea
malele trebue ferite cu ori-ce preţ a părechea, cu toate-că abia sunt ca nişte
se pot vedea într’un cotecior zeci de
bea ast-fel de apă. potîrnichi şi abia le-au crescut penele.
găini îmbulzite, peste măsură.
Rea şi vătămătoare din cale afară
Şi apoi se nu uităm că pentru
este şi apa din bălţile unde s’a topit ouăle, ce se trimit dela noi în alte Şi totuşi pentru a se schimba
cânepa şi inul. Bând animalele ast-fel ţării, se agonisesc în total multe mili aceste nu se cere nici cine ştie ce os
pe apă, ca şi când le-ai da venin. oane, şi mai multe s’ar agonisi pei lângă teneală şi cheltueli şi nici multă perdere
Grijiţi deci, cum faceţi adăpatul o îngrijire mai înţeleaptă a găinilor; ce de timp. Cea dintâiu cerinţă este ca
animalelor. Căci o mică greşeală poate locuinţa găinilor să se cureţe cât de
e drept, în cei zece ani din urmă s’au
avea triste urmări. des. Pe jos să se pună năsip sau pământ
făcut multe înoiri folositoare cu privire
uscat, pentruca să se înlăture mirosul,
! la îngrijirea găinilor, dar’ pentru aceea
umezala şi încingerea boaleior.
totuşi trebue să se introducă şi alte în-
Despre ţinerea găinilor. bunetâţiri, ca se putem trage cel mai (Va urma).
mare folos din cultura lor.
Plugărimea noastră nu are putinţa Locuinţa necurată este cea mai
Ş t i r i d e t o t f e l u l
a cumpăra carne de câte va ori pe săp mare pedecă. Odinioară se credea că
tămână, cum fac orăşenii; dar’ se ştie ori-ce butură şi ori-ce ungheţ ar fi po
ajuta pe altă cale. Aproape fie-care trivit de locaş pe sama găinilor; în mi Beţia stîmpărată în Rusia. Se
ştie că Ruşii sunt vestiţi beutori de
plugar ţine la casă câte un rimător şi cile economii chiar şi azi se judecă
»vutkri< (votcă, rachie). De curând gu
câteva găini. Dela rîmător îşi agoniseşte : astfel. Locuinţa galiţelor de obiceiu e
vernul rusesc a monopolisat vânzarea
nu numai grăsimea trebuincioasă la gă- ! prăbuşită şi constă din scânduri stricate,
spirtului, ofirind venzarea mai ales în
tirea celor mai multe bucate, ci şi cari nu se mai pot întrebuiţa pentru
Dumineci şi sărbători. De atunci —
carnea pentru timpul iernii. Dela găini altceva; prin ea străbate după plac
după cum constată primredactorul fo ii
agoniseşte oueîe, atât de trebuincioase vântul, ploaea şi zăpada, Chingile, pe
»Brzawsky Wjedomosti« — patima
pentru casa săracului şi bogatului, peste cari au se doarmă, une-ori sunt atât
beţiei a scăzut mult pe sate între ţe-
vară carnea cea foarte gustuoasă de de înguste, încât e un adeverat chin
rănime, care nu mai capătă pe credit
puiu, din când în când carne de gă pentru bietele găini a sta pe ele câte
beuturi şi trebue se’şi cumpere în zi
ină, apoi penele, şi nu arareori parale, 16 oare în nopţile lungi de iarnă. Fi-
lele de lucru şi pentru sărbători, aşa
că atunci fiind omul treaz, îşi stăpâ
Irina, mama Zoiţa, mama Ruxanda petele năsăliilor şi cortejul plecă tăcut,
neşte pofta şi lăcomia şi cumpără mai
şi alte femei, făceau pregătirile de în- înotând prin troianul de omăt, spre bi
puţin! De atunci s’au împuţinat în mod
morrţientare. serică. Mai din toate casele eşiau oameni,
simţitor robii prin temniţi şi a scăzut
Pe la ameazi de-abea veni şi' pă femei şi copii ca se petreacă la groapă
numărul licitaţiunilor pe moşiile ţără-
rintele Vasile, însoţit de dascălul Irimia. pe săraca Paraschiva.
neşii. Cu toate acestea rămâne încă
Se îngrozi şi el de sărăcia ce văzu în Ce păcate! să văitau babele. A
destul de lucru instrucţiei până va putea
casa acea. Ceru, răstit, dascălului pa- murit săraca, fără să-şi vază băiatu.
lumina poporul şi a-1 scăpa de urmă
trahiru şi cartea; mormăi câteva cuvinte La marginea gropii, părintele Vasile
rile ruinătoare ale beuturii.
şi pleca spunând dascălului să-i mai ce ceti prohodul de-o scăpare. Toţi arun
tească el ceva. cară câte o mână de ţărînă peste sicriu,
Tot satu pusă mână dela mână, şi pe când Irina întindea peste groapă, o O frumoasă serbare militară
numai aşa părintele Vasile se îndură să găină de pomană. a avut loc Dumineca trecută aici în
vie a doua-zi la înmormântare. Lumea începu să se depărteze de Orăştie: Regimentul rom. de infanterie 64
Când moş Şerban, şi moş Sandu groapă ştergând o lacrimă. a sărbat, ca în toţi anii, aducerea aminte
aşezau sicriul pe năsălii, Irina începu a — S’o dus de acu, săraca Paras de eroismul cel strălucit pe care feciorii
plânge cu hohot. chiva! zicea Zoiţa. acestui regiment l’au arătat în răsboiul
Un prapur, două feşnice şi o stra — Da mai bine c’a stîns-o D-zeu, cu Prusii în 66 la Biskupitz. In ăstan
chină cu colivă complectau cortegiul zicea mama Ruxanda, că tot se chinuia serbarea militară a fost mai frumoasă
sărac. de geaba. (Va urma). ca altă-datâ întrucât a fost împreunat
Patru oameni pun umerii sub ca cu ea şi un serviciu bisericesc arangeat