Page 2 - Bunul_Econom_1901_29
P. 2

Pag.  2                                           B U N U L  ECONOM                                                  Nr.  29

       le  cer!  De  acest  fel  sunt  băncuţele aşar  iarbă  naturală  nu  se  poate  socoti  ca   s’ar  putea  păstra  şi  murându-se,  ori
       zise  »Raiffeisen«,  de  cari  am  înfiinţat şi  cultură  îndoită.   Păşunatul  de  toamnă   s’ar  putea  da  vitelor  în  decursul  toam­
       noi  unele  aici,  se  fac  multe  prin  comi­  al  miriştilor,  ce  primăvara  se  samănă   nei  în  stare  verde.
       tatul  Sibiiului  şi  prin Germania mai ales.  cu  cucuruz,  de  asemenea  nu  se  poate     Nu  e  îndoială,  prin  cultura  îndoită
             O  pornire  lăudabilă  vedem  făcân-   socoti  ca  a  doua  roadă  de  pe  acelaşi   a  pământului  se  sporeşte  în  mod  în­
       du-se  zilele  astea  în  Sibiiu,  prin  dl  V.   loc  într’un  an.  Ear  trifoaie  şi  lucernă,   semnat  venitul  economului.  Tocmai  de
       Tordăşan,  secretarul  Reuniunii  agricole   împreună  cu  spicoase,  se  samănă  rar   aceea  trebue  stăruit  în  această  direc­
       române,  care  în  Sibiiul  însuşi  se  stră-   de  tot  la  noi.                      ţiune;  altfel  deajaba  ne  plângem  de
       dueşte  a aduce poporul  econom la aceea,        S ’ar  putea  încâtva  număra  între   vremi  grele,  de  date  şi  câte  toate.  Cu
       ca  se  înfiinţeze  o  bancă  de  asta  mică   modurile  de  cultură  îndoită:  obiceiul   modul  de  cultură  de  până  acum,  nu
       poporală,  care  se  slujească  poporului   de-a  pune    printre   cucuruz:   fasole,   mai  merge.  Şi  îndeosebi  nu  mai  poate
       econom  cum  arătarăm mai  sus.  In  Sibiiu   crumpene  şi  cânepă  de  sămânţă,  ori   merge  cu  lăsatul  ogorului,  şi  cu  luarea
       mai  sunt  4  bănci  mari,  care  de  care  apoi  napi  şi  curechiu;  căci  cu  chipul   numai  a  unei  roade,  când,  cum  vedem,
       mai  bogată,  milionare  toate,  şi  ai  crede   acesta  locul  se  întrebuinţează  cât  de   s’ar  putea  lua  şi  două  roade  de  pe
       că  o  atare  băncuţă  să  n’aibă  ce  mai   bine.  Totuşi  nici  modul acesta  nu  poate   acelaşi  loc  într’un  an.  Aşa  fac  oamenii,
       căuta  aci.  Noi  credem  însă  că  are;  şi   fi  pus  cu  drept  cuvânt  în  rîndul  cul­  cari  stărue  înţelepţeşte  cătră  îndestulare,
       în  tot  locul  pe  lângă  băncile  mari  ar  turii  îndoite;  deoare-ce  aceasta  presu­  şi  aşa  trebue  să  facem  şi  noi.   Căci,
       avea  loc,  ba  ar  fi  de  dorit  să  se  în­  pune  sămănarea  şi  recoltarea  a  două   îndeosebi,  Cine  are  pământ  puţin  şi
       fiinţeze  negreşit  şi  atari  băncuţe,  cari   plante  deosebite  la  termine  deosebite   nici  pe  acela  nu-’l  exploatează  (nu-’l
       lucrează  cu  împrumuturi mărunţele. Asta   în  acelaşi  an.                           lucră)  în  modul  cel  mai  potrivit,  cum
       pentru  poporul  mare,  ar  fi  un  lucru        Astfel  este,  când  s.  p.,  în  grâul   s’o  mai  poată  duce?
       care 'ar  însemna  un  pas  înainte  intru
                                                   sămănat  de  toamna,  de  cu  primăvară         Dl  Dr.  George  Maior,  în  opul
       ajutorarea  lui  în  cele  economice.       sămănăm  trifoiu.  După-ce  am  secerat  său     ,,...Agricultura  raţională",   reco­
            Din  punctul  acesta  de  vedere,  nu   holda  trifoiul  se  desvoaltă  în  toată   mandă  următoarele  culturi  îndoite:
       putem  decât  să  salutăm  cu căldură  fru­  puterea  şi  toamna  avem  o  a  doua  roadă   a)  1.  Cucuruz  (cu  ce  de  obiceiu  se
       moasa  străduinţă  dela  Sibiiu,  dorind  ca   de  mare  preţ,  neasămănat  mai  preţioasă   mai  samănă  printre  el).
       şi  pe la noi  să  se  lucreze  mult  şi  serios   decât  miriştea.                          2.  Grâu  şi  după  el  măzăriche.
       în  acest  sens,  la  oraşe  ca  şi  la  sate!
                                                        Cultură  îndoită  facem  şi când, s. p.,    3.  Orz  şi  după  el  napi  de  mirişte.
                                                   miriştea  de  grâu,  secară  sau  orz  o  arăm   4.  Săcară  şi  după  ea  mohor.  •
                                                   îndată  după  secere  şi  sămănăm  cucu­      b)  1.  Plante  de  săpat.
            Cultura îndoită a pămentului.          ruz  de  nutreţ,  mohory  măzeriche,  meiu       2.  Grâu  apoi  napi  de  mirişte.

                                                   s.  a.                                           3.  Săcară  apoi  hrişcă,
                                                   j
            Pământul  este  supus  culturii  în­        Aceste  plante  se  desvoaltă  destul      4.  Orz,  apoi  cucuruz  verde  ori
       doite,  când  în  acelaşi  an  se  iau  de   de  bine  până  toamna,  mai  cu  samă    măzeriche.
       pe  el  două  roade.  O  astfel  de  cultură   umblând  timp  priincios.   Dacă  unele    c)  1.  Spicoase  de  toamnă,  apoi  în
       la  noi  nu  se  prea  face.  Cositul  dă   din  ele,  cosindu-se,  se  pot  usca,  le  vom   mirişte  hrişcă  cu  trifoiu  încarnat.
       două  sau  de  trei-ori  a  livezilor  de   întrebuinţa  ca  nutreţ  pentru  iarnă.  Ele    2.  Trifoiu  încarnat  o  cositură,  apoi


                                                   cari  în  toate  zilele  îşi  aţinteau  privirile   In  ziua  hotărîtă  pentru  începerea
         Isbutirea este  răsplata                  şi  cugetele  spre  înger,  era  şi  un  om   lucrării,  Teluhkin  se  sui,  pe  dinlăuntrul
                   stărninţei  până  în  sfîrşit.  cu  numele  Teluchkin.     Acest  bărbat  turnului  până  la  cea  din  urmă  fereastră,

                                                   era  un  dibaciu  acoperitor  de  case,  şi   fără  a  lua  cu  sine  alta  decât  o  funie
            Turnurile  cele  mai  înalte  în  Peters-   în  decursul  timpului  speculaţiunile  lui   tare  si  nescari  instrumente  neînsemnate.
                                                                                                    j
       burg,  capitala  împărăţiei  ruseşti,  sunt   luară  o  întrupare  practică,  nu  ca  pla­  De  aici  privi  în  jos  la  mulţimea  ne­
       ale  bisericii  S.  Petru  şi  Paul.   Vîrful   nurile  pripite  şi  netrebnice  ale  celor­  numărată  de  popor,  şi  în  sus  cătră  aşa
       turnului,  care  dela  pământ  se  vede     lalţi  oameni  fără  nici  un  căpătâiu.  Tur­  numitul  ac,  care  se  înălţa  strălucind  la
       mititel  de  tot,  şi  ca  şi  când  s’ar  pierde   nul  era  coperit  întreg-întreguţ  cu  tini­  mare  înălţime  deasupra  capului  său.
       în  înaltul  cerului,  de  fapt  iese  din  un   chea  într’aurită,  şi  de  jos  se  vedea  ca   Inima  lui  însă  nu  s’a  descurajat,  şi
       glob  de  o  mărime  însemnată,  pe  care   şi  când  ar  fi  o  singură  lespede  de  aur.   după-ce  a  păşit  din  fereastră  pe  coperiş,
       stă  un  înger,  ce  ţine  o  cruce  mare  în   Inse  Teluchkin  ştia,  că  tablele  de  tini­  ’şi-a  început  lucrarea  atât  de  grea  şi
       mână.  Acest  înger  avea  odinioară mare   chea  sunt  prinse  cu  cuie  puternice    primejdioasă.
       trebuinţă  de-a  fi  reparat;  din  această  ieşite  înafară  pe  de  lăturile  turnului.   Funia  a  tăiat-o  în  două  şi  a  făcut
       cauză  era  mare  nelinişte,  şi  stăpânirea     După-ce  el  s’a  gândit  la  toate   câte  un  ochiu  la  amândouă  capetele
       a  fost  adusă  în  mare  strîmtoare.  întoc­  acestea,  şi  după-ce  în  urmă  a  luat  o   acelor  bucăţi,  astfel  că  din  ele  şi-a
       mirea  unei  schele  la  o  aşa  mare  înăl­  hotărîre,  merse  la  stăpânire  şi  s’a  îm-   putut  alcătui  o  scară  bună  pentru  suit.
       ţime,  ar  fi  costat  mai  mulţi  bani,  decât  biiat  se  repareze  îngerul,  fără  de  a  se   Două  ochiuri  le-a  acăţat  în  două  cuie
       sunt  vrednici  toţi  îngerii  de felul  acesta.  folosi  de  schelă  şi  fără  nici  uft  ajutător,   deasupra  capului  âău,  şi  în  celelalte
       Cu  sfătuiri  fel  şi  fel,  toate  fără  nici  un   cu  condiţia  însă  ca,  după  sâvîrşirea   două  ’şi-a  aşezat  picioarele.  După  aceea,
       folos,  a  trecut  mult  timp.              lucrului,  se  fie  răsplătit  după  cuviinţa.   sprijinindu-se  cu  degetul  dela  o  mână
            Intre   mulţimea    de   gură-cască,   Condiţia  a  fost  primită.                în  puţinul  spaţ  dintre  tablele  de  tini-
   1   2   3   4   5   6   7