Page 4 - Bunul_Econom_1901_29
P. 4

Pag.  4                                            B U N U L  E C ON O M                                              Nr.  29


                                                             Udatul  prin  mijlocirea  găurilor ser­
                          P O M Ă R I T                                                                 Despre  ţinerea  găinilor.
                                                        veşte  şi  ca  mijloc  de  îngrăşare.  Din
                          Udarea pomilor.               acest  punct  de  vedere  udatul  şi  gunoi-              (Urmare  şi  fine.)
                                                        tu!  pomilor  stau  în  strînsă  legătură
                  Se  ştie  că  udăm  florile  din  oale,                                                Nutrirea  găinilor  este  chiar  aşa
                                                        unul  cu  altul.
            legumele  din  straturile  calde,  cum  şi                                             de  însemnată  ca  şi  adâpostirea  lor.
                                                             Se  ştie,  că  rădăcinile  plantelor  nu
            alte  flori  şi  legumi;  trebue  oare  se                                             Mai  sunt  şi  acum  unii,  cari  cred,  că
                                                        se  pot  nutri  cu  petrii  sau  cu  pământ
            udăm  şi  pomii?  Noi  nu  udăm  holdele                                               găinile  trebue  să-’şi  caute  înseşi  hrana.
                                                        vârtos,  ci  pământul  trebue  pregătit spre
            şi  alte  sămănături  din  câmp! Nu  facem                                             Aceştia  cu  modul  lor  de  cruţare,  în
                                                        acest  sfîrşit.  Aceasta  se  întâmplă  prin
            aceasta,  pentru că  până  acum  ne-a  fost                                            loc  de  a  câştiga,  se  păgubesc.
                                                        lumină,  aer,  căldură  şi  apă...,  cari  în-
            cu  neputinţă  a  da  câmpului  întreg                                                      Găinile  trebue  nutrite  de  câteva
                                                        tr’un  pământ  împetrit  pătrund  numai
            umezeala  reînvioşetoare.  Cât  de  bucu­                                              ori  pe  zi  la  ceasuri  anumite.  Astfel  cu
                                                        foarte  cu  anevoie;  pătrund  însă  mai
            ros  am  face  aceasta,  în  anumite  timpuri,                                         puţină  osteneală  şi ceva  hrană  se  poate
                                                        uşor,  dacă  pământul  se  mărunţeşte  şi
            dacă  am  putea,  anume:  când  în  arşiţa                                             ajunge  la  frumos  câştig.
                                                        deschide  pe  sama  lor,  şi  anume  toamna
            cea  mare  pământul  se  uscâ  cu  totul, şi                                                Ca  nutremânt  se  dau  găinilor  de
                                                        săpându-se  tot  spaţiul  de  sub  coroana
            grâul  nu  înspică,  ear’  cucuruzul  nu  ro­                                          obiceiu  bucate  în  grăunţe,  cu  toate-că
                                                        pomului  şi  făcându-se  gropile  de  jur
            deşte !                                                                                în  timpul  din  urmă  s’a  adeverit,  că  fă­
                                                        împrejur,  unde  slujeşte  marginea  co­
                 Cu  livezile  e  alta.  Unii  oameni   roanei....                                 ina  e  mult  mai  potrivită,  şi  îndeosebi
            ’şi-au  făcut  anumite  întocmiri  pentru  a     Prin  cercări  repetate  oamenii  au   peste  iarnă.  Nimic  nu  ajută  aşa  bine
            le  uda.                                    venit  la  încredinţarea,  că pomul se simte   ouatu  neîntrerupt  al  găinilor  în  timpul
                 Pomii  noştri  însă  sunt  aproape cu   toarte  bine  dându-i-se  prin  numitele   iernii,  ca  nutremântul  căldicel   gătit
            totul  nebăgaţi  în  seamă  în  ce  priveşte   găuri  de  jur  împrejur  apa trebuincioasă.  din  făină opărită, şi apă  călduţă  de  beut.
            udatul;  cu  toate-că  ei  au  trebuinţă  de     Da,  e  uşor  a  da  apă, unde aceasta     La  noi  găinile  se  nutresc  mai
            multă  apă...  E  drept,  că  rădăcinile  lor   se  află  la  îndemână,  fie  în  fântână,  fie   mult  cu  grăunţe de cucuruz,  cu  toate-că
            se  extind  departe  prin  pământ,  sorbind   în  perău  sau  rîu:  însă  sunt  şi  multe   găinile  nimic  nu  urăsc  aşa  îngrabă  ca
            umezeala;  dar  mai  ales  în  timp  de se­  astfel  de  grădini,  unde  ducerea  apei   tocmai  cucuruzul.  Găinilor,  cari  umblă
            cetă  îndelungată  foile  lor  se  sucesc  şi                                          în  liber,  se  poate  da  în  măsură  mai
                                                        trebuincioasă  s’ar  putea  face  numai  cu
            poamele  stau  pe  loc  şi  nu  se desvoaltă.                                          mică  şi  cucuruz,  nu  însă  neîntrerupt,
                                                        greu  şi  cu  mari  cheltueli...  Şi  totuşi  şi
            Când  vedem  astfel  de  semne,  pomul                                                 pentru-că  le  pricinueşte  boale  de  ficat.
                                                       în caşuri de  aceste  omul  se  poate  ajuta
            tânjeşte  din  causa  secetei  şi  arde  de                                            Pentru  cele  puse  la  îngrăşat  e  bună
                                                        cu  puţine  cheltueli...  Iată  cum!  In  ju­
            dorul  picurilor  răcoritori.  Insă  rouă  îl   rul  pomilor  se  fad  toamna  sau  primă­  făina  de  cucuruz,  dată  în  măsură  mai
            învioşează  numai  pe  un  timp  scurt, vân­                                           mică,  ear’  pentru  găinile  ouătoare  nu
                                                       vara  găuri  adânci  de  câte  50— 70 cen­
            tul  ori  soarele  uscă  cu  repejune  foaia                                           e  potrivită.
                                                       timetri.  Marginea  deasupra  se  răzueşte,
            umedă  şi  chiar  şi  o  ploaie  nu  ajută                                                  Lucru  firesc,  că  grăunţele,  ce  mai
                                                        ca  apa  de  zăpadă  sau  ploaie  să-’şi
            mult.  Iarba  de  sub  pom  sbea  încurend                                             puţin  se  pot  întrebuinţa  spre  alte  sco­
                                                        afle  mai  cu  înlesnire  calea  spre  gaură.
            apa  de  ploaie,  reţinându-o  pentru  sine.                                           puri,  sunt  cele  mai  potrivite pentru  nu­
                                                        Cu  chipul  acesta  după  ori-ce ploaie  mai
            însuşi  pământul  arat  ori  săpat,  şi  fără   sdravănă  şi  primăvara  cu  prilejul topirii   trirea  găinilor.  Mai  rar  se  dă  găinilor
            plante,  puţin  se  cunoaşte  din  o  singură   zăpezii  se  conduce  apă  din  belşug  la   ovăs,  ear’  în  unele  locuri  nu  se  obicî-
            ploaie.  De  câte-ori  după  o  ploaie  bună,                                          nueşte  de  loc  acest  mod  de  nutrire;
                                                        rădăcinile  pomilor.
            vrând  să  răsădeşti  legume,  la  adâncime                                            cu  toate-că  ovăsul  este  nutremântul
                                                             Fireşte  că  bunele  urmări  nu  se
            abia  de  un  deget dăm  de  pământ  uscat.                                            cel  mai  potrivit  pentru  găini. Adevărat,
                                                        pot  cunoaşte  îndeplin  numai  decât  în
            Ce  ploaie  trebue  se  fie  aceea,  care  va                                          că  la  ovăs  găinile  nu  se  prea  îmbul­
                                                        anul  dintâiu;  ci  trebue  să  avem  puţină
            străbate  până  la  un  metru  adâncime!    răbdare,  urmând  a  lucra  şi mai  departe   zesc  la  început,  şi  dându-se   ovăsul
                 Şi  totuşi  cât  de  lesnicioasă  este   în  mod  stăruitor  şi  cu  plan.  Sigur  că   împreună  cu  alte  grăunţe,  pe  el  îl  lasă
            udarea  pomilor!  Prin  mijlocirea  găurilor,   nu  ne  vom  căi...                    în  urmă;  dar’  se  obicînuesc  îngrabă
            de  cari  am  vorbit,  unde  â  fost  vorba     Vor  întreba, poate,  unii  din cetitori:   cu  el.  De  aceea  e  de  recomandat  a
            de gunoirea pomilor, udarea este  aproape   cum se  fac  găurile,  despre cari s’a  vorbit   se  nutri  găinile  îndeosebi  cu  ovăs,  ca
            numai  o  jucărie.  N’avem  decât  să  tur­  aici  de  repeţite-ori ?  Ele  se  fac  cu  aju­  fiind  o  hrană  nu  numai  foarte  bună,
            năm  bărbăteşte  apă  în  aceste  găuri.   torul  unui  par  de  fer,  de  cari  oamenii   dar’  în  acelaşi  timp  şi  ieftină.
            Bună  e  apa  proaspătă  de  fântână,  de   se  folosesc  în  unele  părţi  ale  ţării  la   Grâul  încă  este  un    nutremânt
            rîu  sau  de  ploaie,  care  stâmpără  setea  facerea  găurilor  pentru  parii  de  vie.  Un   foarte  bun,  dar’  mai  scump.  Se  şi  în­
            pomului  mult  mai  bine  chiar  şi  decât   bărbăt  voinic  poate  face  într’o  zi  mul­  trebuinţează  şi  el  la  nutrirea  găinilor,
            ploile,  cari  învioşează  mai  mult frunzele,   ţime  de  găuri.  Unii  întrebuinţează  un   mai  cu  samă  grăunţele  mici;  nu  însă
            şi  şi  aceste în  mod  trecător,  pe  când   sfredel anume de găurit, care însă,  dând de   cele  mucezite  sau  altcum  stricate.
            udatul  sus  pomenit  pătrunde  la rădăcini  o  peatră,  uşor  se  poate  rupe,  în  tim­   Pe  lângă  cucuruz,  orzul  este  cel
            şi  are  înrîurinţâ  mai  trainică  şi  bine­  pul  din  urmă  se  recomandă  „Sfredelul   mai  obicinuit  nutremânt  al  găinilor;  el
            făcătoare.  Pentru  udat  e  foarte  potri­  thuringian..."  pentru  facerea  găurilor  în   însă  nu  e  aşa  nutritor  ca  ovăsul.
            vită  apa  rămasă  din  spălatul  hainelor,  jurul  pomilor.                                Săcara  e  mai  bună  decât  orzul;
            şi  vaselor,  cum  şi  ori ce  apă  de  săpun      (După:  Foaia  agricolă  săsească  din  Sibiul).  ea  se  poate  da  deopotrivă,  atât  găini­
            şi  leşie.  ^                                                                          lor  ouătoare  cât  şi  celor  puse la  îngră-
   1   2   3   4   5   6   7   8