Page 5 - Bunul_Econom_1901_29
P. 5

Nr.  29                                 ____       B U N U L  ECONOM     _________                                    Pag.  5

       şat.  La  început  găinile  nici  secara  nu    Români  au  fost:  Ioan  Magda,  G.   mieilor  daţi  până  la  şease.   Vaca  s’a
      o  mănâncă  bucuros;  dar’  se  obicinuesc  Bărbat,  Traian  Balomiri,  Dumitru  Pop,  purtat  foarte  bine  cu  copiii  ei  străini,
      îngrabă  cu  ea.                            Eugen  Tătar, Ioan Crişan,  Petru  Dămian,   nu  numai  că  nu  a  lăsat  mieii  se o  sugă,
            Precum  omului  îi  place bine schim­  Ioan  Cristian,  George Ilia Koch,  Nicolae  dar’  i-a  şi  lins  şi  mângâiat,  ca  şi  cum
       barea   nutrementului,  mâncând  odată     Crăciun,  Nicolau  Buzea,  Petru  şi  Victor   ar  fi  fost  ai  ei.  In  felul  acesta,  mieii  au
       pâne,  altă-dată  mămăligă,  odată  lapte,   Florian  (fraţi),  Maxim  Anghel,  Zaharie   crescut  foarte  bine.
       altă-dată  pâpăradă,  odată  legume,  altă­  Tatar  sen,  Zaharie  Tatar  iun.,  Pompi-
      dată  carne,  şi  aşa  mai  departe  brânză,   liu  Turcu,  Maximilian  Radu,  Maximilian
                                                                                                   Stipendiu pentru industrie de
      felurite  zămuri  cu  carne,  ş.  a.,  tot  aşa   Grecu,  Octavian  Opriş,  Ioan  Moldovan
                                                                                              artă.  In  vederea  importanţei  industrii­
      le  face  bine  şi  galiţelor  schimbarea   şi  Nicolau  Tămaş.
                                                                                              lor  de  artă  pentru  înaintarea  bunăstării
      nutrementului.  De  aceea  e  bine  a  se        Dintre  ei  numai  unul  a  rămas  se
                                                                                              poporului  nostru,  precum  şi  a  inclina-
      da  găinilor  într’o  zi  un  fel  de  grăunţe,   repeteze  examenul  în-  toamnă,  de  tot
                                                                                              ţiunii  şi  talentului  acestuia  pentru  ase­
      într’alta  alt  fel,  s.  p.  azi  cucuruz,  mâne   n’a  căzut  nici  unul,  deci  toţi  tinerii  ro­
                                                                                              menea  deprinderi,  comitetul  central  al
      orz,  poimâne  ovăs,  şi  aşa  mai  departe.   mâni  au  absolvat  cu  bine  cursul  şi  azi
                                                                                              »Asociaţiunii«  din  Sibiiu,  a  decis  în  şe­
      Nu  ne-ar  face  asta  nici  osteneală  mai   au  diplomele  de  notari  la  sine.
                                                                                              dinţa  din  6  Iunie  a.  c.  ca  să  introducă
                                                                                                 >
      multă,  nici  cheltueli  mai  mari.              La  Budapesta,  printre  alţii  aseme­
                                                                                              în   budgetul   »Asociaţiunii«   pe  anul
            Asupra  culturei  găinilor  vom  re­  nea  s’au  distins  şi  4  tineri  români,  cari
                                                                                              1902  şi  un  stipendiu  pentru  industria
      veni.  E  timpul  se  introducem  o  eco­   au  fost  promovaţi  de  notari  îndată  ce
                                                                                              de  artă.
      nomie  mai  înţeleaptă    şi  în  privinţa   au  sfîrşit  cursul.
      acestui  ram  economic de  mare însemnă­         E  bine  şi  frumos  ca  tinerii  noştri
                                                                                                   Jertfa trăsnetului.  In  mai  multe
      tate   pentru  toate  clasele   societăţii   dela  studii  să-şi  dea  totdeauna  silinţele
                                                                                              comune  din  judeţul  Argeş,  România,
      omeneşti,   pentru    bogaţi   şi   pentru   a  ieşi  dacă  nu  mai  presus  de  neromâni,
                                                                                              trăsnetul  a  făcut  numeroase  jertfe.  Ast­
      săraci.                                     cel  puţin  alăturea  cu  ei,  căci  în  acest
                                                                                              fel  în  comuna  Stoileşti  trăsnetul  a  omo-
                                                  chip  storc  stimă  faţă  de  sine  înşişi,  ba
                                                                                             rît  pe  locuitorul  N.  Pătraşcu,  ear’  în
               Cătră  cetitori!                   şi  de  neamul  lor.                        comuna  Susani  a  omorît  pe  femeia
                                                                                              Păuna  Preduţ.    In  comuna  Cogealac
                                                       Cununie.  Dl  Dumitru  A.  Mosora      din  judeţul  Tulcea  trăsnetul  a  omorît
            Rugăm  cu  toată  stima  pe  onoraţii
                                                  şi  d-şoara  Maria  Turdăfan,  anunţă  ce­  pe  locuitorul  Filip  Underist  şi  pe  doi
       noştri  abonenti  si cetitori,  se  binevoiască
                                                  lebrarea  cununiei  lor  pe  Duminecă  în   fii  ai  sei.  Un  puternic  trăsnet  a  sfărmat
      a-si  renoi  abonamentul  pe  jumătatea  a
                                                  28  Iulie  n.  1901,  la  4  Ore  p.  m.  în  bi­  cu  desăvîrşire  biserica  din  comuna  Spe-
      doua  a  anului  de  faţă.   La  numărul
                                                  serica  mare  din  Seliste.                 rieţeni,  judeţul  Dâmboviţa
      trecut  am  adaus  mandatele  poştale  de                         î
                                                       Dorim  fericire  nouei  părechi!
      lipsă.  (Cei-ce  au primit mandate poştale,
      deşi  au  plătit  pe  anul  întreg,  îl  vor                                                 Balon,  care se  poate  cârmuL
                                                       Preot  In  Sebeş.  Duminecă  în
      folosi  altădată  ori  îl  vor  da  la  alt ci­                                         Se  depeşează  dîn  Paris,  că  aeronautul
                                                  1/14  Iulie  a  fost  la  Sebeş  alegerea  de
      neva.,  care  ar  dori  a  să  abona).                                                  Dumont  a  construit  un  nou  balon,  cu
                                                  paroch  în  locul  bătrânului  Avr.  David,
            Cei-ce  sunt  încă  în  restantă  cu                                              care  a  sburat  în  cea  mai  mare  sigu­
                                         >        răposat  anul.  tr.;  a  fost  ales  cu  unani­
      plata  fi  pe jumătatea  întâia  a  anului,                                             ranţă  spre  turnul  Eiffel,  l’a  încunjurat
                                                  mitate  dl  Avram  David  iun.,  directorul
      să  binevoiască  a  ne  trimite datoria, pen­                                           de  cinci  ori,  apoi  s’a  întors  repede  şi
                                                  şcoalei  capitale  din  Sebeş,  fiiu  al  ră­
      tru  a  ne  coperi  măcar  o  parte  a  în­                                             direct,  de  unde  a  plecat.  Poporaţiunea
                                                  posatului.
      semnatelor  spese  ce  avem  cu edarea foii.                                            din  cuartierul  Trocadero  a  rămas  uimită
                             Administraţia                                                    de  invenţia  lui  Drumont.
                                                       Vaci  lăptând  miei.  Se  întem-
                        „Bunul  Econom,**,
                                                  plă  adesea  şi  la  animale,  ca  şi  la  oa­
                                                  meni,  ca  prin  moartea  mamei  după            Galanterie  arabă.  Un  călător
           Ş tiri  de  tot  f e l u l             naşterea  puilor,  aceştia  să  nu  poată  fi  atrican  istoriseşte,  că  într’un  oraş  din
                                                  crescuţi.  Acolo  unde  sunt  mai  multe    Orient,  udându-şi  el  într’o  dimineaţă
           Români  sîrguincioşi,  Cursurile       mame  de  aceeaşi  specie,  se  pot  da  ace­  florile  din  fereastră,  s’a  scurs  ceva  apă
      administrative  din  anul  trecut  au  scos  lora  puii  orfani,  în  lipsa  acestor  mame   şi  jos  la  stradă.   Din  întemplare  apa
      îa  iveală  în  fiecare  loc,  unde  s’au  ţi­  însă  ce  se  poate  face?             atinsese  faţa  unui  Arab  care  se  întin­
      nut,  că  tinerii  români  sunt  dintre  cei     Revista   engleză   »The  Farmer«     sese  naintea  ferestrei  cât  era  de  lung
      mai  sîrguincioşi  şi  la  aceste  cursuri,  ba   spune,  că  mai  mulţi  crescători  de  vite  pe  vatră  şi  lenevise  în  modul  acesta,
      că  sunt  şi  cei  cari,  ca  percent,  sunt   englezi  au  recurs  la  adopţiune  (a trece   înfuriat  Arabul  se  ridica,  privi  spre
      mai  cualificaţi  pentru  ele.   Iată  două   puii  la  mame  de  soiu  străin),  încredin­  fereastră  şi  după-ce  nu  putu  observa
      dovezi:  La  Mureş-Oşorheiu  din  71  de    ţând  puii  orfani  unei  mame  de  altă  pe  nime,  deoare-ce  cel  alb  să  retrăsese,
      tineri  cari  au  cercetat  cursul,  22  erau   specie.                                a  zis  cu  emfasă  următoarele:   De  eşti
      Români,  49  neromâni. Intre cei 49  nero­       Experienţa  s’a  făcut  într’o  firmă   om  bătrân,  te  desconsider.   De  eşti
      mâni abia  erau  4  maturisanţi,  ear’  între   dela  West-Haddon  şi  a  reuşit  bine.  A  femee  bătrână,  te  iert.  De  eşti  june,  te
      cei  22  Români  14  maturisanţi,  toţi  cu  fost  făcută  cu  miei,  cari  au  fost  daţi  blastăm.  De  eşti  domnişoară,  îţi  mul­
      purtări  bune  şi  sîrguincioşi.  Au şi  câşti­  să  fie  alăptaţi  de  o  vacă.  Faţă  cu  acest  ţumesc.
      gat  toţi  diploma  de  notari.             resultat  încurajator,  s’a  mărit  numărul
   1   2   3   4   5   6   7   8