Page 6 - Bunul_Econom_1901_29
P. 6

Pag.  6.                                          BUNUL     ECONOM                                                    Nr.  29


            Osemintele episcopului  I. Le-  ţigări  „virginia"  fiind  de  20 V2  centime­    vre-o  50  persoane  intonează  piesa  „Sum
       menyi,  mort      înstrăinat,   s’au   des-  tri,  în  cursul  celor  42  ani,  computaţi   Român"  de  Humpel.  Aplause  puternice
       gropat din  cimiterul  San-Marc  din  Viena,   10  ani  viseeţi,  amicul  a  fumat  ţigări   erump  după  terminarea  cântării.
       şi  s’au  adus  în  săptămâna  aceasta  în  lungime  de  315  klm.,  şi  dacă  ar  fi       Urmează  punct  2,  două  coruri  băr­
       acasă  în  Blaj  şi  s’au  aşezat  în  cripta   cu  putinţă  facerea  unei  ţigări  aşa  de   băteşti  executate  de  teologii:  Popescu,
       dela  biserica  curţii  metropolitane,  îm­  lungi,  ea  ar  ajunge  dela  Budapesta   Bena,  Armean,  Mihălţan,  Ciocan  şi  C...
       preună  cu  ale  celoralalţi  archierei.    până  la  Viena  şi  îndărăt  până la Fiume.   In  debutul  acestor  domni  am  observat
                                                   Admiţând  însă  că  de  fapt  numai  2/3   o  bună  şcoală  musicalâ,  voci  cultivate,,
            Cai pentru Transvaal.  Precum          din  o  ţigară  au  fost  fumate,  ear’  o   executare  fină  şi  sentiment.
       sunt  informate  foile  din  Budapesta,  un   treime  a  fost  aruncată  ca  scrum,  şi     Punctul  3,  „Haţegana"  a  trebuit
       neguţător  de  cai  din  Sibiiu  a  primit   atunci  părţile  fumate,  îmbinate  într’una   repetat  atât  a  plăcut  de  mult.
       dela  nişte  agenţi  englezi  încredinţarea,   ar  foima o ţigară  de 210  klm.  de  lungă,   La  punct  4,  corul  la  dorinţa  ex­
       ca  să  lifereze  2000  de  cai  din  Ardeal   pentru   a  cărei   fumare  (computând   presă  a  publicului  a  trebuit  să  cânte
       pentru  Africa-sudică.                     fumare  neîntreruptă)  omul  ar avea  lipsă   afară  de  program  „Ce  taci  Ioano"  de
                                                  de  şase  ani  de  zile.                    Dima,  care  a  fermecat  atât  de  mult,,
            O  plantă  contra  turbării.                                                      încât  nici  după  repeţirea  ei  publicul  nu
       Când  avem  institute  anume,  fireşte  că       O  importantă  descoperire in­        mai înceta  cu  aclamările  la  adresa  corn-
       vom  trimite   pe  oamenii  muşcaţi  de  dustrială  făcută  în  închisoare.            positorului  şi  a  cântăreţilor.
       câne  turbat,  să-i  altoească  şi  să  scapă   Se  scrie  din  Chicago,  că  un  om  din   La  punct  5,  am  auzit  din  nou  în»
       cu  siguranţă  de  turbare.   Dar’  pentru   închisoarea  din  Jorva,  anume  Dawson,   două  piese  vocile  excelente  ale  domni­
       animale  deocamdată  ar  fi  de  folos  închis  pe  vieaţă,  a  descoperit  mijlocul  lor  sus  zişi,  cari  la  aplausele  sgomo-
       vre-un  leac  mai  la  îndemână.  Colegiul  de  a  întări  oţelul.   Chiar  mai  înainte   toase  au  răspuns  şi  cu  o  a  treia  cântare.
       medical  din  Chattanooga  (Statele-Unite)   de  a  fi  judecat,  Dawson  se  ocupa  cu     La  punct  6,  dintre  cele  două  co­
       face  încercări  cu  planta  numită  acolo   experienţe  metalurgice  şi  în  temniţă   ruri  mixte  de  T.  Popovici,  a  produs
       „Fierea  pământului".  Se  zice  că  tămă-   ’i-s’a  permis  să-’şi  continue  lucrările,   multă  veselie  îndeosebi  cântecul  comic
       dueşte  pe  cei  muşcaţi  de  câni  turbaţi   cari  fură  încoronate  de  deplin  succes.   „Mătuşa  Angheluşa",  care  a  şi  trebuit
       ba  chiar  că  e  bună  împotriva  muşcă­  Se  spune,  că  Dawson  e  în  măsură  să  repetat.
       turilor  de  şarpe.                        producă  oţelul  cu  un  preţ  mai  mic          Piesa  cea  mai  bine  reuşită  a  fost
                                                  decât  oţelul  comun!  Câţiva  bogaţi  fa­  ultima  din  program „Logojana" de Vidu.
            Strade  udate  cu  petroleu.  In      bricanţi  din  Chicago  au  constituit  un   Frumoasă  atât  ca  text  cât şi ca melodie
       California  s’a  introdus  în  timpul  mai  sindicat  pentru  aplicarea  invenţiunei  lui   a  plăcut  foarte  mult,  şi  abia  dupâ-ce
       nou   udarea   stradelor   cu   petroleu.   Dawson,  şi  fac  acum  sforţări  spre  a   a  fost  de  două  ori  executată,  au  înce­
       Aceasta  din  socoteli  sanitare,  fiindcă/»^   obţinea  slobozirea  inventatorului.   tat  aplausele  sgomotoase  ce  curgeau
       stradele  udate  cu  petroleu  nu  se  face                                            potop.
      pulbere  şi  tină.   Efectul  petroleului  e                                                  Cu  aceasta  partea  musicală  s’a
       atât  de  trainic  încât  e  de  ajuns  a  uda                i i »                    terminat.   A  urmat  partea  socială,  jo­
      stradele  de  trei-ori  pe  an.   In  scopul                                            cul,  în  care  se  aruncară  toţi  cei  buni
                                                                          —  22  Iulie  n.  1901.
      acesta  petroleul  trebue  încălzit  şi  cu                                             de  picioare,  încheiând  o  horă  mare  şi
                                                          Domnule  Redactor!
      cât  mai  multe  ingredienţe  solide  va                                                frumoasă,  după  care  urmară  celelalte
      avea,  cu  atât  mai  durabil  îi  e  efectul.   Rugându-vă  pentru  puţin  spaţiu  în   ca  de  obiceiu.
      La  udarea  unei  uliţe  de  un  chilometru,   coloanele  foii  d-voastre,  daţi-’mi  voe  a   Public  mult  şi ales,  cum  rar s’a  mak
      pe  lăţime  de  365  metri,  trebue  5500   Vă  descrie  în  liniamente  scurte  decur­  văzut  la  băile  Din  Geoagiu.
      litre  de  petroleu.  In  Califonia  100  litre   sul  concertului  şi  a  petrecerii  cu  dans,   Petrecerea  cu  joc  a  durat  până la
      de  petroleu  costând  numai  patru  cor.,   ce  s’a  ţinut  la  băile  din  Geoagiu  în   12  ore  noaptea,  când  unii  au  plecat
      udarea  nici  e  costisitoare.   Mirosul  ne­  ziua  de  21  Iulie  n.  a.  c.          cătră  —-  somn,  ear’  alţii  mai  voinici au
      plăcut   al  petroleului   se   perde  în         »Reuniunea  de  cântări  din  Orăş-   continuat  până  în  zorile  zilei.
       câteva  zile.                              tie«  sub  conducerea  abilului  seu  di-        Pe  cât  m’a  impresionat  de  plăcut
                                                  rigent,  a  dlui  înv.  Ioan  Branga,  a  mai   debutul  corului  ţărănesc  din Orăştie,  pe
            O  statistică  curioasă.  Un  dn.     adaus  şi  de  astă-dată  o  zalâ  de  laudă  atât  am  regretat,  că  între  corişti  n’am
      cu  mult  timp  liber  a  compus  despre    la  lanţul  concertelor  ce  le  arangează   observat  nici  un  membru  din  socie­
      un  amic  al  său,  mare  fumător  de  ţigări   de  un  timp  încoace.                  tatea  inteligentă  a  Românilor  orăştieni,
      „virginia",  următoarea  statistică.  Amicul     Când  îi  vedeai  pe  bină  pe  aceşti   alără  de  domnul  Cornel  Popescu,  fost
      fumează  câte  10— 12  ţigări  la  zi  şi  tineri  ţerani  şi  frumoase  ţerăncuţe  îm­  învăţător  acolo,  care  însă  nu  se  mai
       pasiunea  aceasta  şi-o  are  de  vr’o  42   brăcaţi  în frumosul  lor port  sărbătoresc,   ţine  de  orăştieni,  dar’  care  merită laudă
      ani.  In  acest  restimp  el  a  fumat  deci  inima-ţi  salta  de  bucurie,  ear’  ochii  se   că  a  rămas  fidel  corului,  venind  din de­
       153.400  ţigări,  a  căror  greutate  ar  fi   perdeau  în  privirea  pitorescului  port  al   părtare  pentru  corul  concertului.
       920  kilogr.  şi  cari  l’au  costat  13.806   Orăştienilor.                                Cât  ar  fi  de  frumos,  când  în  jurul:
       coroane.   La    aprinderea  ţigărilor  a       In  fruntea  lor  dirigentul,  cu  băţul   acestui  cor  s’ar  grupa  şi  societatea  in­
       folosit  9023  cutii  de  chibrite,  cari  l’au   de  tact  în  dreapta  şi  cu  acordionul  în   teligentă  formând  o  reuniune  de  cân­
       costat  180  coroane.   Lungimea  unei     stânga  dă  signalul,  ear’  corul  mixt  de  tări  la  fel  cu  cele  de  prin  alte  centre
   1   2   3   4   5   6   7   8