Page 1 - Bunul_Econom_1901_30
P. 1
Anul II. Orăştie, 21 Iulie v. (3 August n.) 1901. Nr. 30
A B O N A M E N T E P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie“
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fi.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
riţi neromâni (Nemţi, Greci, etc.) şi 3536 pescari sunt peste 1600 străini,
Surdo Înaintare. 13— 14% jidani. deci ear’ prea mulţi. (Aci jidovi sunt
Măsura aceasta o află şi foile din numai 29, ceialalţi Bulgari, Ruşi, etc.)
Intre tem plarii de mobile, măestrie mai
România a fi îmbucurătoare, deşi nu
In România s’a publicat de curend îndestulitoare încă! Pentru-că Românii gingaşă, sunt abia 425 români şi 1200
o statistică oficioasă despre starea în făcend 85— 90 la sută din locuitorii străini! Intre 1300 pleuari sunt abia
care se află azi în ţeară meseriile şi ţerii şi numai 10— 15 la sută străini, 230 români! In sfîrşit între modiste sunt
meseriaşii. Cu bucurie vedem adeve- ar trebui ca şi între meseriaşi să fie abia 130«românce şi 250 străine.
rindu-se, că această breaslă preţioasă^ cel puţin 85 sau 90 la sută măestri Care va să zică, dacă ca număr se
meseriile, pe care şi în România, ca şi români şi numai 10— 15 (nu 30) la şi apropie de percentul ce li-se cade
la noi, Românii le-au despreţuit atâta sută neromâni. în meserii, ca calitate mai lasă de do
vreme, şi abia în timpul mai nou au rit şi de lucrat. Românii să cuprindă
E îmbucurător însă pentru acum
început a le îmbrăţişa mai de dai şi să cucerească dela străini şi mese
şi atâta, căci nu sunt îndepărtate tim
Doamne, — azi în Ţeară sunt binişor riile cele gingaşe, căci acelea sunt mai
purile, când nu erau nici pe jumătate
cuprinse de Români şi numărul Româ bănoase, şi numai atunci vom putea
aşa! Numai nainte de răsboiul vamal
nilor ce se îndeletnicesc cu ele, e tot zice că neamul ni-s’a ridicat şi în pri
cu Ungaria, prin anii optzeci, Ţara era
mai mare, până, cu timpul le vor cu vinţa asta pe treapta ce i-se cuvine,
inundată de meseriaşi cu productele lor
ceri cu totul, ceea-ce am dori să ve cel puţin în propria sa ţară! Şi acest
dela noi, încât în Ţară meseriile (ca şi
dem cât mai curend atât în România, lucru se va şi ajunge în România, mul
fabricele) se desvoltau numai încet de
cât şi pe la noi ţumită guvernelor cari se îngrijesc de
tot. De când însă graniţele spre noi
S’a făcut statistica de care vorbim, înaintarea ţerii şi a neamului în toate
s’au închis prin vama cea mare pe lu
împărţită în două: capitala Bucureşti s’a privinţele. E rău că atari statistice nu
crurile dela noi, de atunci fabricele si
luat singură, apoi ţeara încolo de sine. au totdeauna şi o rubrică comparativă,
meseriaşii în Ţara însăşi s’au înmulţit
Şi ia ce s’a aflat: ca să se vadă deosebirea între timpul
rapid şi azi vedem numărul şi propor
cutare când s’a mai făcut statistică, şi
In 1899 erau în Bucureşti: 24.000 măestri ţia pe care le vedem.
In » » » ţeară încolo: 142.000 » între cel de acum.
Starea de azi însă a meseriilor şi Ear’ noi Românii de dincoace, vă-
Din aceştia erau între cele 142.000:
a meseriaşilor români în acelea, nu e zend înaintarea fraţilor noştri de din
măestri 100.000, calfe 26.000 şi învă
nici pe departe aşa ca pentru viitor cei colo şi în cele economice, să prindem
ţăcei 15.000, ear’ în Bucureşti erau dătători de ton să nu se mai intere
tot mai multă nădejde şi dragoste de
19.000 măestri şi 5000 calfe şi învă
seze prea mult de ele, că s’ar fi des-
viaţă în suflet, şi să ne silim a ne ri
ţăcei. voltând acum de sine. Nu. Ca număr
J
Se crede insă, că statistica nu e dica şi noi în toate breslele, ca să nu
meseriaşii români se apropie de percen-
de tot sigură şi că au scăpat mulţi ne rămânem ca mâne prea napoi faţă de
tul, pe care trebue să-l dee în mod trupina din regat a fraţilor noştri.
luaţi în ea, mai ales prin oraşe mici,
firesc, dar privind lucrul din altă lă
unde jidovimea de frică că va fi pusă
ture, mai e încă mult de stăruit şi de
la dare, îşi ascunde numărul calfelor, ba
cultivat aci. Privind adecă lucrurile din Judecătorii noştri. Faptul, că
a măestrilor chiar. Si asa se tine că
j > > punct de vedere al calităţii:, apoi gă judele de Curie Kormos dela cea mai
numărul întreg al măestrilor în Ţară e
sim că Românii stau prea îndărăt faţă înaltă judecătorie a ţării, a fost desco
de cel puţin 185.000, nu numai 165.000
de străini în meserii. Românii sunt perit că primea bani dela un advocat
câţi s’au putut conscrie.
mulţi în meseriile de rotari, lemnari, zi din Arad, pentru-ca să-’i spriginească
Intre aceşti 185.000 de lucrători dari, caldărîmari, căruţaşi, chirigii, dul toate procesele ce vin dela el la Curie,
în brazdele măestriilor, pe noi ne inte gheri, hamali, -— aşadar’ în meseriile mai lucru care a umplut de scârbă pe tot
resează foarte de aproape să ştim, câţi simple, — dar’ sunt prea puţini în me omul drept care are treburi cu jude
sunt azi Românii, şi câţi neromâni, ca seriile mai gingaşe, precum urmează: cătoriile la noi, a făcut şi pe foile
să vedem găsi-vom pentru noi înaintare între 5924 croitori, sunt numai 2343 maghiare din Pesta să scrie mult asupra
ori scădere ? români şi 3581 evrei! Intre 4410 cis- acestui fapt. Mai nou a scris un jurist
Şi iată ce ne spune statistica : a- m ari sunt numai 1776 rom. şi 2644 mai de gravitate, Dr. Elvi Ilăs Kăroly,
proape 70% (70 din fiecare sută) a evrei! Intre 2469 măcelari, sunt aproape un articol în «Bud. Hirlap», în care
măestrilor sunt azi Români, 17% felu o miie străini, deci prea mulţi! Intre arată cum trebue să fie un judecător,
