Page 2 - Bunul_Econom_1901_30
P. 2
Pag. 2 ________________, B U N U L ECONOM Nr. 30
dacă e să fie adecă adevărat judecător, îmbracă un caracter înalt. Moravurile Sâmbătă seara cu trenul de 8 ore
şi anume se fie om moraliceşte absolut lui sunt, atât în singurătatea odăii sale, au sosit representanţii „Reuniunii me
neatîrnător de cineva, să nu mestece în cât şi înaintea publicului, totdeauna seriaşilor români din Braşov", dnii Ilie
judecata lui pretinia pe care ar avea-o simple şi serioase. Dispreţuirea luxului Savu, vice-preşedinte şi Dumitru Haller,
cumva faţă de unul sau altul din cei şi a strălucirii, şi deprinderile sale cassarul.
veniţi naintea judecăţii lui, să fie tot- modeste, îl ridică peste ori-ce ispită, şi In ziua următoare, cu trenul de 8
deuna un caracter tare, neînduplecat, findcă ţînta lui de pe urmăe: stimarea ore dimineaţa, au sosit exmişii secţiei
nepărtinitor, etc. Şi pentru-ca încrede concetăţenilor săi, această stimă i-o industriale a „Reuniunii Economice" din
rea publicului in dreptatea judecăţilor dau şi lui aceştia. Aşa merge el înainte Orâştie, dnii Petru P. Bariţiu, Ioachim
se nu se sdrobească cu totul (căci tare coperit de stima pe care nimenea nu Munteanu şi Petru Banciu, dimpreună
clătinată e deja de mult!), el cere, ca i-o poate tăgădui, acolo unde ştiinţa cu membrii dnii Rusalin Ionescu, George
fiecare judecător, care a ajuns în în şi morala merg mână în mână»! Suciu şi Iuliu Munteanu.
curcături materiale, s’a îngreunat cu Da şi prea adevărat! Dar’ când Ajunşi în S.-Sebeş, am cercetat
datorii, încât e mai uşor de cumpărat va da D-zeu se simţim şi noi, că şi la Casina română, unde se află şi sala de
cu băni, fiindcă are lipsă mare de ei, noi trăim în o atmosferă atât de no cântări şi lectură a meseriaşilor.
să de numai decât scos din slujbă, şi bilă ca cea descrisă aci de idealistul După aceea ne-am dus la hotelul
anume scoaterea să urmeze, îndată-ce şi nobilul jude francez? la „Leul de aur", unde făcând cunoş
măcar o execuţie a fost scoasă asupra tinţa dlui G. T ă ta r , vice-preşedintele
lui de oare-care creditor, ceea-ce e Reuniunii meseriaşilor români de acolo,
sămnul că el nu-’şi mai poate plăti la Exposiţia acesta ne-a presentat representanţilor
timp datoriile. Curăţind în felul acesta meseriaşilor români din Sebeşul-Săsesc. braşoveni, cu cari discutând asupra mai
corpul judecătoresc de judecători plini multor chestii importante pentru noi
de datorii, deci uşor de cumpărat, meseriaşii, ne-am dus să cercetăm ex
poate că să vor mai rări şi cazurile de
Dumineca trecută, 28 Iulie n., a posiţia, care se afla într’una din şalele
nedreptăţi ce să fac la judecătorii prin
fost o zi de rară sărbătoare nu numai şcoalei gr .-or. La orele 101/2 s’au adu
unii juzi cari sunt siliţi a judeca după pentru meseriaşii români din S.-Sebeş, nat aci şi membrii Reuniunii locale, şi
gustul cutărui ori cutărui pretin ori astfel cu toţii am luat drumul spre gară,
şi pentru inteliginţa şi poporul român
creditor al seu, sau după întrevenirea de acolo, ci şi pentru meseriaşii, inteli ca să întimpinăm pe fraţii din Sibiiu.
unuia oare-care din aceştia. ginţa şi poporul din apropiere şi depăr Ajunşi acolo, după o aşteptare ca de
Descoperirea ticăloşiilor faptelor tare, care cu drag a alergat a lua parte vre-o 15 minute, trenul soseşte în gară,
judelui dela Curie Kormos trebue să la exposiţia arangiată de „Reuniunea şi vedem coborîndu-se dinţr’un cupeu
revolte toate sufletele iubitorilor de meseriaşilor români'1 din acea localitate. vrednicul preşedinte al „Reuniunii" din
dreptate, şi pare a fi revoltat în parte Şi cu tot dreptul, căci rar, foarte rar Sibiiu, dl V. Tordăşianu, încunjurat încă
şi pe a lui Dr. Elvi, cu toate astea e ni-se îmbie astfel de ocasiuni, aşa, în de o mulţime de meseriaşi din Sibiiu,
caracteristic cum închee acest jurist cât această exposiţie a fost abia a doua Sălişte, Poiana şi Mercurea, precum şi
maghiar articolul seu din cea mai de la meseriaşii noştri din Ardeal ; prima de o frumoasă cunună de inteligenţă,
frunte foaie maghiară din Pesta, El a fost la 1892 în Sibiiu. domni, doamne şi d-şoare.
zice cu toate astea: Pe când însă la Sibiiu meseriaşii După un puternic se trăiască la
«S e nu mai facem mare sgomot români din jur au stat departe de ser adresa celor sosiţi, au urmat salutările
din caşul acum descoperit, dar’ să tra bările aranjate cu acea ocasiune, la cea şi recomandările reciproce. Apoi câte
gem din el înveţătura»... din S.-Sebeş ei au alergat din toate patru în rînd, am grăbit paşii spre ho
A decă: tăceţi! e mare ticăloşia, părţile şi încă într’un număr neaşteptat telul la „Leul de aur". In decursul aces
dar’ tăceţi, căci e «ale tale dintru ale de mare. Dovadă, că îşi ştiu chiemarea, tui drum, privind cu deamânuntul pe
tale»... că dorul de a se cunoaşte unii pe alţii noii oaspeţi, ochii mi-s’au pironit asupra
*
şi că interesul ce-1 au pentru progres, unei persoane palide, care avea înfăţi
Adevăratul judecător Un ju au fost mai presus de toate. şarea unui om preocupat de multe gân
decător francez, membru al celei mai Şi întrunirea lor a avut succes! duri grele, şi care se vedea slăbit de
înalte judecătorii franceze, a Curţii de un succes neaşteptat, căci s’a făcut un viforiîe ce a îndurat în viaţă, era. .. cine
cassaţie, dl Henrion de Pansey, scriind mare pas înainte, pentru a cărui reali- n’a auzit de numele lui? vestitul martir
asupra însămnătăţii judecătorilor, a zis sare dacă vom stărui cu trup, cu suflet, Andreiu Balteş, care de sigur că şi acum
următoarele: în curând vom avea fericirea a ne urca se cugeta la suferinţele ce are să mai
«Adevăratul judecător, trăind cu pe treapta cea mai înaltă, pe care au îndure încă cât de curând timp de 1
totul numai datorinţei sale şi fiind putut ajunge până acuma meseriaşii an si 3 luni. Si asta a fost doar’ causa
» »
oare-cum străin înaintea celorlalte clase străini. Ajunşi odată aci, viitorul nu nu şi la aceea, că în tot timpul cât am
ale societăţii omeneşti, nu să îm părtă mai al nostru, al meseriaşilor, dar’ al petrecut împreună, a stat tot cam la o
şeşte n ici de patim ile acelora (adecă întreg neamului românesc, va fi asigurat. parte de grosul mulţimii, gânditor, ear’
a celorlalte clase de oameni), n ici de Să vedem acum în liniamente nu precum îl ştiam nu cu mult înainte,
bucuriile lor, n ici de datorinţele lor, n ici scurte cum au decurs sărbările arangiate mereu zimbitor şi însufleţit.
de temerile lor. Plini de gândul, că el în jurul acelei exposiţii, şi cine şi de Am văzut apoi pe vrednicul şi ti-
e organul legii, că el e legea viie, unde a luat parte. nărul vice-preşedinte dl George Popo-
