Page 4 - Bunul_Econom_1901_30
P. 4
Pag- 4 ________________ _ '______ _ B U N U L ECONOM _______________________ Nr. 30
erau (români). Şi pe fostul fundus regiu Pregătirea locului grâul de obiceiu isbuteşte bine. De
cam aşa era starea peste tot locul. îna pentru sămănarea grâului. aceea şi ţin morţiş la el şi a treia
inte cu 25— 30 de ani, afară de cojo- parte â locurilor de arat 0 lasă an
cârit, încolo cel mult câte unul se deda de an ogor sterp.
ici-colea cu măestria, iar’ azi măestrii „A murit regele, se trăească re
Şi totuşi modul acesta de lucrare
români sunt concurenţi ce se întăresc gele!” A rămas de pomenire această
nu e cel mai potrivit. De s’ar face
zi de zi faţă de mâestri saşi şi unguri zicetoare, care s’a rostit odinioară cu
grâul cât de bun, e vorba, că roada
chiar în Braşov şi în Sibiiu! prilejul morţii unui rege francez. „A
aceasta o agonisim numai în al doilea
murit regele", şi fiindcă ţara nu putea
»E vrednic de luare aminte rolul an, adecă o singură roadă în doi ani.
fi fără rege, s’a zis cu drept cuvânt
pe care preoţimea română l’a jucat în Ori-cine poate să priceapă, că o
„se trăiască regele", adecă regele ce
crearea meseriilor române. Reuniunile singură roadă în doi ani nu e îndes-
trebuia se iee fără amânare frânele
de meseriaşi române, aproape fără de tulitoare şi nu răsplăteşte munca şi
cârmuirii în locul regelui răposat.
osebire ei le-au organisat, ba şi cea
cheltueala plugarului. Tocmai de aceea
Această zicătoare se potriveşte
mai mai mare a învăţăceilor români
oamenii luminaţi nu mai stau în chib-
de meserii, ei (preoţii) i-au aşezat pe foarte bine şi în ce priveşte cultura
zuri, ei au rupt-o cu trecutul şi ogor
la măestri saşi şi maghiari. După-ce grâului, care cu drept cuvent se poate sterp nu mai lasă. Şi aşa ar trebui să
numi regele plantelor, adecă planta cea
au învăţat meşteşugul, ei i-au aşezat facem toti.
mai de frunte în economie, pe cum
apoi ici şi colo şi încuragiau poporul
Avem pilde vrednice de a fi luate
regele e persoana cea dintâiu în ţară.
ca să cumpere dela noii măestri români.
în samă, că puterea pământului nu se
Şi în fruntea reuniunii dela Sebeş stă Holdele încă hu sunt secerate
slăeşte prin cultură neîntreruptă, adecă
un preot, în persoana dlui Zevedeiu pretutindenea, şi parte din ele sunt
fără a mai lăsa ogor. In multe comune
Murăşan. El s’a întrepus ca se se facă necărate de pe câmp şi neîmblătite.
cu locuri de arat puţine, cum sunt
această exposiţie, şi el a deschis’o în Cu toate aceste, atât noi cei-ce stă
unele la poalele munţilor, agrii sunt
şalele mari şi frumoase ale şcoalei ro ruim mereu pentru îmbunătăţirea eco
împărţiţi numai în două părţi, cari se
mâne. In vorbirea de deschidere a pus nomiei, cât şi înşişi plugarii, trebue să
cultivă an de an, odată cu grâu, altă
la inima poporului român, ca se spri- începem din nou cap de rînd făcând
dată cu cucuruz Anum e: toamna, în
jinească pe măestrii români, căci numai pregătirile de lipsă pentru cultura vii
dată după culesul cucuruzului, locul
întărirea clasei măestrilor români va toare a grâului. Ca şi când ai zice:
se paşte timp de o săptămână sau 10
întări poporul şi-’il va putea apăra faţă regele încă nici nu s’a răcit, şi altul
zile; după aceea pe dată să ară, se
cu atacurile numeroase ale duşmanilor trebue să-’i iee locul.
curăţă de coceni (tulei) şi de burueni,
sei. Mureşan n’a spus că din cine stau Noi sămănăm grâul şi acum aproape
şi se samână eu grâu de toamnă. In
acei numeroşi duşmani ai poporului numai în ogoare. Cea dintâiu arătură
vara viitoare, după secerat, miriştile se
român, dar’ ascultătorii au ghîcit că pe (ogorîrea) am făcut-o în Maiu sau la
pasc, şi în primăvara ceealaltă locul
cine au a înţelege sub aceea, şi asta începutul lui Iunie. Sunt de tot puţini
se samănă cu cucuruz, pentru-că în
şi noi o ştim fără multă spargere de plugarii, ce obicinuesc a face ogorul
toamna următoare să se samene din
cap; — zice corespondentul maghiar. din toamnă; cu toate-că o astfel de
nou cu grâu. Schimbarea e vecinie
lucrare e nespus de binecuvântată în
»In exposiţie au trecut mai tare aceeaşi, cum se vede din tabela ce ur
urmările sale. Arătura a doua (întorsul)
lucrurile, cari fiind de folos poporal, au mează :
se face pe la sfîrşitul lui Iunie sau în
aparţinut încâtva industriei de casă.
Iulie. înainte de întors, e foarte folosi
Cusăturile şi ţisăturile române precum
tor, să se grape locul bine cu o grapă
şi cojocâria, au fost representate p rin 1. grâu 2. cucuruz
ascuţită; pentru-că cu chipul acesta se
bucăţi surprinzător de frumoase ! Foarte 3. cucuruz 4. grâu
stîrpesc buruienile şi se mărunţesc
frumoase au fost productele de lăcâtuşie 5. grâu 6. cucuruz
bruşii.
şi ferărie. Unele lucruri au fost într’a- 7. cucuruz 8. grâu
Arătura a treia se face pe la sfîr
devăr foarte frumoase alcătuiri ale lă-
şitul lui August sau pe la începutul
cătuşitului artistic. Astfel o masă de Cu toate-că pământul de sub
lui Septemvrie, adecă „între Sântă-
flori gătată din fer lucrat pe care a munte nu e din cele mai bune, totuşi
M ă rii“, şi atunci urmează şi sămănatul.
expus’o un ferar din Orăştie. lucrându-se bine, şi în cţeosebi gunoin-
Rău din samă afară lucră aceia,
»Exposiţia care a ţinut 6 zile, a du-se tot la al doilea an, el produce
cari nu fac ogorul, întorsul şi sămăna
fost închisă de arangiatorii ei, cu acea în mod mulţumitor atât grâu cât şi
tul la timp. Amânarea acestor lucrări
convingere, »că poporul român are vii cucuruz; de ogor nu se pomeneşte, ca
este de obiceiu foarte păgubitoare,
tor şi în arta industriei de mână*. acolo unde sunt aşa numitele trei
îndeosebi amânarea ogorului; căci nu
hotare.
mai lucrându-se la timp, pământul se
Ziarul maghiar închee apoi iarăşi
poate coace cu desăvîrşire şi se pot Din pilda aceasta putem învăţa
cu unele reflexiuni politice, pe cari nu că de ogorul sterp tot la al treilea an
stîrpi buruenile, ear’ gunoiul, ce s’ar fi
le mai reproducem. ne putem lipsi, şi e de datorinţa noas
pus sub brazdă cu prilejul facerii ogo
tră să ne lipsim, pentru-ca să putem
rului, se poate şi el descompune până
înainta în cele economice.
toamna.
Fraţii plugari ştiu, că în ogor Spre acest sfîrşit locurile de arat
