Page 5 - Bunul_Econom_1901_30
P. 5
Nr. 30 BU NU L ECONOM Pag. 5
ar trebui împărţite, nu în trei, ci s. p. în Cât lucru nu cere cultura grâului,
patru părţi asemenea de mari. cucuruzului ş. a. în asămănare cu face
Unde hotarul comunei e comasat, rea fânului şi otăvii! De aceea fânaţele
ar fi păcat de D -zeu să se mai poarte Atât satele cât şi oraşele şi-au multe şi bune sunt o adevărată bine
eeocomia de trei hotare. Unde însă avut din vechime fânaţele lor, în anu cuvântare pentru ori-ce comună. Unde
hotarul n’ar fi încă comasat, şi acolo mite părţi ale hotarului. De când însă aceste nu lipsesc, se pot creşte cu în
prin înţelegere obştească se poate rupe s’au introdus comassările, împregiurările lesnire vite multe şi frumoase; ear’ vi
cu trecutul. Şi adecă, cum? Locuitorii s’au schimbat, şi unele comune au ră tele bune se plătesc în ziua de azi mai
din comună aduc hotărîrea de a nu mas fără fânaţe naturale aevea bune. bine decât bucatele.
mai lăsa ogor, astfel, ca fiecare locuitor Se ştie, că pentru fănaţe se pere Fireşte că prin îngrijire fânaţele
să-’şi poată întrebuinţa an de an toate pământ ceva mai ravăn decât pentru bune se pot face şi mai bune. Punând
locurile sale, multe puţine, câte le are, locurile de arat. Şi, prin comassare, în în serviciul lor grapa de muschiu, şi
fără nici o împedecare. multe locuri, hotarul s’a împărţit astfel, atingându-le din când în când şi eu
Pentru întocmirea potrivită a eco că pământul cel mai potrivit pentru ceva gunoiu, unde e cu putinţă, udându-le,
nomiei fiecare plugar ar trebui să aibă fenaţe s’a venit numai la o parte a roada se poate îndoi şi întrei.
înaintea ochilor următoarele: din locu proprietarilor, ear’ cei mai mulţi au Sunt şi fânaţe de neînsemnată
rile sale de arat va face 4 părţi ase primit locuri mai puţin potrivite pentru valoare. Intre aceste se numără multe
menea, şi va purcede la cultivarea lor fenaţe, unii chiar locuri rele. fânaţe de pe dealuri şi de prin văi.
dupâ-cum se vede în tabela ce urmează: De altfel fenaţele ocupau odi Cele dintâiu abia dau câte o cositurâ,
nioară o parte mult mai însemnată a şi aceea de prost soiu. Cele de al
îm p ă rţire a . hotarelor; ele însă s’au spart treptat, doilea dau două, poate, şi trei cositurî;
Anul
Locul 1 Locul 2 Locul 3 Locul 4 prefăcendu-se în arături, şi ele se sparg dar’ şi aceste de soiu cât se poate de
mereu. Prin modul acesta de cultură prost: pipirig şi rogoz. Cele mai multe
Orz sau
1 Cucuruz oves cu Trifoiu Grâu nu se înaintează economia; din contră, din ele s’ar putea schimba, prin facerea
trifoiu
se lucră tocmai în paguba ei. Gel mai şanţurilor de scurgere, sau prin planta-
Orz sau
2 oves cu Trifoiu Grâu Cucuruz potrivit raport între fânaţe şi arături ţiuni de arbori în fânaţe cât de bune.
tri oiu
este când fenaţele fac jumătate sau
Orz sau La astfel de lucruri ar trebui se
3 Trifoiu Grâu Cucuruz oves cu barem a treia parte din locul menit se gândească mai înadins şi mai adeseori
trifoiu
Orz sau pentru arat. S. p. dacă o comună are oamenii noştri. Timpul spre acest
4 Grâu Cucuruz ovSs cu Trifoiu.
trifoiu 3000 jug. de pâment pentru arat şi sfîrşit nu lipseşte; nu, mai ales primă
fenaţe, 1500 jug. din acelea sau barem vara de timpuriu şi toamna târziu; ear’
Cine are s. p. de toate 4 locuri de
1000 să fie întrebuinţate ca fenaţe. unde se pun cu inimă pe lucru locui
arat în cele trei hotare de până acum,
Raport potrivit este şi când fenaţele torii unui sat, câte lucruri bune nu
va sămăna 1 cu cucuruz (la primăvară),
fac a patra sau a cincia parte din pot ei face!
altul cu orz şi trifoiu (în această toamnă),
suprafaţa arăturilor, şi anume în caşul
al treilea s. p. cu măzăriche (la primă Unde lipseşte raportul potrivit, de
de faţă 750 sau 600 jug. Dacă însă
vară) şi al patrâlea cu grâu (în această care am făcut pomenire, între fânaţe
fenaţele sunt mai puţin decât a şasa
toamnă). Ear’ pe viitor se va ţinea şi arături, oamenii trebue neapărat să
parte a locurilor de arat, în caşul de
rîndul din tabela de mai sus. se pună pe cultura plantelor de nutreţ.
sub întrebare 500 jug., raportul e ne
Cu chipul acesta fiecare plantă Fără acest mod de cultură, ce e drept
potrivit, şi lipsa nutreţului din fenaţele
premergătoare îmbunătăţeşte locul pen mai costisitor, nu e cu putinţă a ne
naturale trebue suplinită prin produ
tru cea următoare şi gunoiu s’ar da smulge din braţele lipsei şi neaverih
cerea de nutreţ măestrit: trifoiu, lu-
pământului când are să urmeze cucu Peste tot trebue să ne întoarcem
ţernă, măzăriche, napi de nutreţ, ş. a.
ruz, adecă numai la al patrălea an. De privirile mai cu tragere de inimă şi
In cas contrar nu se pot ţinea vite în
ogor n’ar mai fi trebuinţă. mai cu pricepere spre fânaţe; căci
număr de ajuns, vite aevea bune şi
Ovăsul şi trifoiul, ce am agonisi ele sunt razimul culturei vitelor şi
de preţ.
pe calea aceasta, ar fi de valoare cel ajutorul cel mai preţios al plugâriei.
Comunele cu fânaţe naturale bune
puţin întreit mai mare decât folosul
şi în raport potrivit cu locurile de arat'
ce azi aduc ogoarele.
au putinţa de a da înainte în privinţa Ş tiri d e t o t f e l u l
Urmarea binecuvântată şi grabnică
economiei. Nimic nu cere aşa lucru
a acestei schimbări în purtarea eco
puţin ca cultura fânaţelor naturale. Noi profesori seminariali. In
nomiei ar fi: putinţa de-a ţinea vite
Nici arat, nici sămânţă, nici săpat, şedinţa plenară extraordinară a Con-
mai multe şi mai bune, a produce gu
adesea nici barem gunoiu, şi grăpat; sistoriului archidiecesan, ţinută Mercuri,
noiu mai mult, şi astfel a putea gunoi
nimic din toate aceste. Abia cositul, au fost aleşi, scrie „Tel. Rom.“, profe
mai bine nu numai locurile de arăt, ci
uscatul şi căratul fânului şi otăvii. Şi sori la seminariul teologic-pedagogic cu
şi livezile, şi în chipul acesta a spori
totuşi, pe lângă o muncă aşa de puţină, totalitatea voturilor concurenţii Dr. Va-
lărâ întârziere venitele şi bunăstarea.
de pe fenaţele bune se iau câte două silie Bologa, George Proca şi Nicolae
Supunem bunei chibzuiri a cetito
rilor noştri aceste sfaturi, şi îi sfătuim şi trei roade — fân şi otavă — ear’ Vătăşan, fiind consideraţi, dintre opt
a se împretini cu ele, şi a le urma. primăvara şi toamna păşune adesea concurenţi, numai cei cu diplomă. Tot
destul de îmbelşugată. în şedinţa de Mercuri s’a făcut şi ale
