Page 1 - Bunul_Econom_1901_31

Anul II. Orăştie, 27 Iulie v. (10 August n.) igoi. Nr. 31

A B O N A M E N T E : P RO P R I E T A T E A I N S E R T I U N I :
,Reuniunii economice în Orăştie"
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pentru R o m â n i a 15 franci. i A pa re în fiecare Sămbătd Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
special spre scopurile lor banii încassaţi
Un salut dela ei. E lucrul cu grije arangeat. Un respuns.

si o idee! In felul acesta, dacă d. e. la Alba- — Asigurările —
5 Iulia nu s’ar permite înfiinţarea unei de loan Moţa, preot.
Reuniuni de meseriaşi români, n’ar fi
Exposiţia meseriaşilor români dela rău, ba ar fi chiar de dorit a să în­ «Activitatea» publică în numărul
Sebeş, despre care am raportat pe larg fiinţa o Reuniune Economică, cu cadre seu 30 (săptămâna trecută) o notiţă
în numărul trecut, a făcut se iasă mai largi ca cea a noastră, şi sub scutul ridicolă în contra mea, pentru-că mă
mult la iveală două frumoase începuturi ei să poate apoi da teren de des- ocup cu asigurările.
nouă de consolidare între oamenii noş­ voltare meseriaşilor noştri, dar’ cu o Scopul notiţei, ca şi-a altor alusii
tri pe terenul preţios al meseriilor. cale şi economilor din loc şi jur. Ba de acest fel în alte rânduri, e: a face
Este întâi faptul, eşit mai viu la lucrul par’că e mai de dorit în acest fel. pe cetitorii mai uşurei, să creadă, că
iveală aci la Sebeş, că la Alba-Iulia Al doilea lucru bun pus la cale acuirarea de asigurări ar fi o ocupaţiune
meseriaşii români fac toate sforţările la Sebeş, e constituirea unui biurou ordinară, urîtă, nedemnă a să ocupa
posibile pentru a dobândi dreptul de a central în Sibiiu, pentru conducerea şi cu ea oameni cu posiţie socială, în­
se înjgheba ei în Reuniune de sine, povăţuirea mult puţin uniformă a Reu­ deosebi nedemnă pentru preoţi, precum
românească, ca la Sibiiu, Sebeş, Braşov. niunilor de meseriaşi, biurou care va e d.. e. nedemn crâşm ăritul, dela care
Noi, după cele păţite de meseriaşii j avea să stărue de sigur şi pentru în- preoţii sunt express opriţi. Ba neblezni-
români din Orâstie, trebue se fim cam j fiinţarea de nouă reuniuni, scoţând cul articolaş tinde par’că a face ridicole
pesimişti, şi tare ne temem, că minis­ pentru propagarea ideilor sale şi o şi asigurările înseşi, ca oamenii să se
trul nu va da voe maeştrilor români a foaie anume pentru meseriaşi la Sibiiu! ferească de ele şi să alunge pe cei-ce
se separa în societate de sine. Ideea aceasta e mult mai măreaţă s’ar mai apropia de ei îndemnându-’i
Aci la noi măestrii români sunt şi largă decât să o poţi apreţia în să se asigure.
foarte numeroşi, au ajuns a fi ca nu­ 2— 3 cuvinte Nespus de mult bine Scriu rândurile de mai jos, nu ca se
măr aţâţa ei de ei, măi ales învăţăceii, poate răsări din realisarea ei: reuniuni dau un răspuns crâşmarului din colţul
câţi cei saşi şi unguri împreună! Şi e nouă, vieaţă nouă în cele existate deja, uliţei Beriiului, ajuns şi el «redactor»,
numai de înţeles că doreau tare se se si înaintarea mai constie si, să zicem ci pentru-ca s i militez din nou pentru
poată constitui în o reuniune de mese­ aşa, mai ştiinţifică spre marele scop nişte prea folositoare idei economice,
riaşi de sine stătătoare, românească. De final, al ridicări poporului şi naţiunii pe care le văd batjocorite în mod
două ori însă Statutele le-au fost res­ noastre în aceste părţi, dacă, fireşte, cinic de nişte căznaci de profesie. La
pinse de guvern pe cuvântul, că aici cei puşi în fruntea biuroului central alţi oameni le-ai lua tare în nume de
sunt destule reuniuni, de meseriaşi şi vor avea şi inimă şi pricepere pentru rău atari atacuri cinice asupra unor
economice, în cadrul cărora să pot des- marile probleme ce le-ar sta nainte. idei bune, lui Bercian et comp. însă
volta destul de bine, între în acelea! Si noi cunoscând elementele la cari să nu li-o poţi, căci la ei aceasta e meserie,
y
Meseriaşii noştri n’au desperat, ci voind contează a lucra cu această idee din prin asta fac «sensaţie» (de calitate
cu ori-ce preţ a ajunge să poată avea Sibiiu, avem cele mai frumoase speranţe! foarte stupidă), din care apoi să aibă
convenirile lor şi conducerea lor de tolos de... «ziarişti». Cu crâşma poate
Salutăm cu căldură pe sămănătorii
sine, s’au adresat Reuniunii Economice, nu prea merge, da de face ceva cu
ideilor şi pe cei-ce vor şi lucra serios
care, conform statutelor sale, are drept acest fel de gazetărie.
pentru realisarea lor!
a cuprinde în sînul său şi pe meseriaşi
şi a îngriji de desvoltarea şi promova­ Trec la obiect. Ce sunt asigurările ?
rea lor, şi-au cerut scutul acestor sta­ Necazuri pentru dare vor Una din căile care povăţuesc şi mult
tute. Reuniunea Economică le-a oferit avea cei-ce nici acum după secere nu puţin silesc pe om ca sâ cruţe ceva pentru
prea bucuros scutul statutelor sale, şi vor plăti restanţele. Ministrul de fi­ sine şi pentru familia sa, şi totodată
azi meseriaşii români din Orăştie, în­ nanţe a trimis poruncă în lungul şi un fel de loterie nobilă, la care nu
scrişi la Reuniunea Economică, se cul­ latul ţerii, ca acum să fie siliţi oa­ poţi perde, dar’ de câştigat familia îţi
tivă şi se mişcă cu destulă autonomie, menii a plăti dările, ear’ care nu, să fie poate câştiga mult în asămenare cu
ca secţie industrială a Reuniunii Eco- execuaţi. cât ai depus. Dar’ nu mai argumentez,
»
nomice, ca şi cum ar fi o Reuniune de Spre luare aminte! căci asupra acestui înţelept fel de
sine. Comitetul Reuniunii va cheltui cruţare, am scris eu încă în «Bunul