Page 2 - Bunul_Econom_1901_31
P. 2
Pag- 2__________ ________ ____________ BU NU L ECON OM __________________ Nr. 31
Econom», şi puţini mai sunt azi oamenii, preoţi, învăţători, şi câte un ţăran pe la Sibiiu să-mi caut legături cu o bancă
chiar în popor, care se nu ştie bine, lângă ei, dar’ nu arareori auzi plângeri, de asigurare, dl Partcniu Cosma, di
că asigurarea nu e risipă, nu e lux, că agenţi străini au spus neadevăruri şi rectorul «Albinei» m’a întrebat între
nu e greşală, ci e lucru foarte bun, au înşelat pe unii, şi prin asta au altele ce caut prin Sibiiu. I-am spus că
e o cruţare înţeleaptă, e un bine pen stricat causei însăşi a răspândirii asi vreau să iau o agentură de asigurări,
tru fa m ilia a cărui cap să asigurează. gurărilor. să răspândesc cât pot asigurările chiar
Pentru aceea azi trebue mult se umbli Eu care, pe lângă serviciul la al şi în popor.
se mai dai prin oraşe ca şi prin sate, tarul lui D zeu, m’am oferit să Servesc — „Lucru foarte cuminte fa ci!'‘
de oameni de ceva, cari se nu fie asi şi eu după puterile mele, unele idei şi mi-a zis db Cosma, pe a cărui opiniune,
guraţi în favorul familiilor lor, care pe lucrări economice, pentru ridicarea po atât în afaceri economice, cât si în ce-
cât a putut. porului nostru în bunăstare, am văzut ea-ce se ţine de întrebarea că compa
Si e numai natural. S ’au încredin- şi văd şi azi în instituţia asigurărilor, o tibilă e această ocupaţiune cu preoţia
)
ţat despre bunătatea asigurărilor întâiu lucrare economică de cele m ai fericite ori nu, eu pun mult temeiu. Şi dl
oameni mai luminaţi, mai sus puşi, şi pentru mari şi pentru mici, şi ştiind că Cosma e şi membru al Consistorului
s’au asigurat: judecători, pretori, pro băncile răsplătesc, destul de bine, munca nostru la Sibiiu.
topopi, episcopi, fişpani, miniştri, prinţi, agenţilor pe acest teren, ştiind că d. e. 2. Oameni din curtea metropoli
chiar Regi! Metropolitul Şaguna, ca se aici în Orăştie agenţi locali străini de tană mi-au spus de curend, că mai lu
vorbesc de caşuri mai cunoscute, neamul nostru, au venite de sute şi sute nile trecute, după marele foc din co
a fost asigurat pe ioo.ooq flo ren i; re de floreni numai după încassârile dela muna P., unde economii români au su
gele Italiei de curend ucis, fusese asi poporul nostru, m’am hotărît a primi ferit o pagubă de vre-p 5 0 0 0 0 cor. şi
gurat pe 40 milioane, şi doar’ nu era şi eu o agentură de bancă împreunând numai doar 3 — 4 fuseseră asiguraţi, -—
om sărac, ci s’a asigurat ca la moartea prin asta idealul cu practicul, avend să când I. Pr. S. Metropolitul Ioan M eţiami,
lui, peste grămada averilor sale, se se fac adecă un bine oamenilor pe cari a aflat despre starea lucrului şi că oa
mai verse o bogată grămadă! îi voiu asigura, dar’ şi mie un mic menii îsi iau acum bătui de cersitori
>
»
j
folos.
Oare noi, oamenii mai măruntei, ca să mai repareze ceva din grozava
Dar redactorul «Activităţii», ţinend
preoţi, nptari, învăţători, ţărani, suntem nenorocire, — mişcat adânc înaltul" pre
că atare activitate e incompatibilă cu
noi toţi cu mult mai înţelepţi ca epis lat a isbucnit în nişte cuvinte pline de
copii, prinţii, regii, şi din înţelepciune „prescrisele deobligămintelor preoţimii“ legiuită indignare la adresa preotuhii
ori din altceva, nu facem aceea ce ei (!! Ce «profunditate adâncă», de nici nostru din acea comună, «care în tim
fac, că adecă să ne asigurăm, ca la cu prăjina nu poţi da de fundul ei!),— pul seu liber nu s’a îngrijit ca oamenii
mă «denunţă forurilor competente»...
moartea noastră, durerea familiei să fie aceştia se se asigure contra focului, se
«avend nădejde că se va sana» —
alinată în câtva prin aceea, că-’i nu ajungă în ce au ajuns!» -— Deduc
vine in casă o sumă frumuşică ca Cam găgăuţă nădejde, dle «colegă». din aceasta, că înalt Preasfinţitul meu
cruţare a noastră cu care să se ajuture Alţi oameni altfel judecă în această afa Metropolit, şeful «organelor competente»
în lipsa noastră? cere. Iţi voiu spune unele opiniuni au la care apelează dl Bercian contra mea,
In timpul din urmă au şi început, toritare : apreţiază cu totul altfel munca preoţi
e drept, a să asigura şi oamenii noştri, 1. Când, nainte cu un an, am mers lor pe terenul asigurărilor, şi n’are să
F O I T A Tot aşa pe al meu suflet — Tu eşti bun, ’mi-eşti prieten,
?
.
Troenit de zile rele cunoşti lumea mai bine decât alţii, tu
Plânge trista amintire n’o se rîzi şi nici indiferent n’o să ră
N U M A ’N V I S !
Florile iubirii mele mâi, cunoscând nefericirea mea! Tie
A n n a Ciupagia. pot să-’ţi spun toate fără nici o teamă.
Te-am visat şi-am plâns în visu-mi
Cum plângeam de mult, odată. O iubeam, aşa cum iubeşte cineva
Pe când me robea scânteia la vîrsta de douăzeci de ani: în vis,
Din privirea-ţi fermecată.
M ititica !... vis, pe care-1 învăluia realitatea, dar
fără să pot bine deosebi, unde înce
Te-am visat întins şi rece
(SCRISOARE)
Intr’o raclă de stejar, tează visul şi unde începe realitatea.
Mut şi palid cum e moartea, O iubeam cu însetarea sufletului neştiu
Te-am visat, şi-am plâns amar....
....„Am rămas tot aşa. Mi-e peste tor şi neîntinat, cu inima palpitând în
Vis a fost!... căci azi în pieptu-mi putinţă să mă schimb: acelaşi amore aerul ideal al primăverii vieţii. Eram
Ori-şi-cât venin se strîng. zat, acelaşi visător, timid fără păreche; fericit numai dacă puteam s’o văd, dacă
Astfel cum plângeam odată
Numa ’n vis mai pot se plâng! vecinie rătăcit după o icoană dulce, m’aflam în preajma ei, eram fericit chiar
care mi-a desmerdat ochii, vecinie do- când mă chinuia cu răceala ei neîn
rindu-o, vecinie departe de ea. ţeleasă!
FLO RILE IUBIRII MELE Totul e înzadar. Doar’ ochii ei Să fi fost alăturea?! s’o fi strîns
negri, care mă urmăresc şi acum, ochii în braţele mele, s’o fi sărutat?! Astea
Precum corbii jelesc astăzi
aceia iuţi sub gene lungi şi sprincene, erau fericiri la care nici nu puteam în-
Prin noianul de ninsori.
Crengile uscate ’n care corbii s’apropie de mine, trezindu-mi drăsni să mă gândesc. S ’o sărut?... Dar’
Astă vară erau flori... dragostea nenorocită. aşa ceva ar fi fost un tel de profanare,
