Page 6 - Bunul_Econom_1901_31
P. 6
Pag. 6. BUNUL ECONOM Nr. 31
este matcă, pui şi ouă, ear albine po trebue să grijim, nu cumva se rămână
S t u p ă r i t
trivit cu mierea adunată, e nădejde de picuri pe poliţă, ori pe alte lucruri în
Ce se facă stuparul în August ? bine, stupul e de traiu, şi-şi mai poate stupină, sau pe jos. In chipul acesta am
aduna ceva miere şi în astă lună; ear da prilej de a se face unele albine ră
Sunt anumite lucrări la stupi, cari
lipsa am putea-o suplini şi mai târziu. pitoare.
nu trebue amînate, ci sunt de a se se-
Fiind miere mai puţină de 6 klgr., ear Urdinişile coşniţelor se strîmtează
vîrşi neapărat în această lună. Intre
albine multe de tot, şi îndeosebi unde treptat în această lună, şi în jurul lor
aceste lucrări se numără în locul prim
e miere abia 3— 4 klgr., acolo e semn se lipeşte cât de bine după fiecare um
cercetarea stupilor pentru a ne încre
rău. Acestor stupi trebue se li-se ajute. blare în coşniţă, ca să nu dăm prilej
dinţa, că adunatu-şi-au hrană de ajuns
In coşniţele de scândură se poate bine albinelor răpitoare de a ataca stupii mai
sau putea-şi vor aduna de aici încolo,
ajuta, dându-se faguri cu miere astu slabi, şi peste tot de a împedeca albi
pentru-ca se aibă până în Maiu viitor.
pată dela alţi stupi cu prisos de miere, nele a deveni răpitoare.
Unii stupari nu-şi fac, fireşte, multă
sau li-se dă miere scursă, cum am amin Stupii slabi de tot şi fără matcă,
bătae de cap cu cercetarea din vorbă,
tit şi altă-dată. Mierea scursă li-se pune ori cu matcă falsă, dacă n’am avea
ba nici nu se gândesc la ea, şi dacă
în coşniţă seara, ca peste noapte să o matce în reservă, trebue se-i împreu
se şi gândesc, o fac numai pe o clipă.
poată căra în căsuliile fagurilor şi să o năm cu alţii, sau în caşul cel mai rău,
Ei îsi zic că ce e bun o se lase de
»
prăsilă, ear ce e slab vor ucide. Şi ast poată şi astupa. Cea mai potrivită pen să i ducem departe de stupină şi să
tru iarnă e mierea din căsuliile astu măturăm albinele de pe faguri, şi coş
fel nu se mai încurcă cu această cer
pate cu acoperemânt de ceară. niţa să nu o mai punem la loc Albi
cetare.
Nu e însă tot una pentru stuparii Mai greu e să ne încredinţăm câtă nele măturate vor întră în coşniţele ve
cari doresc cu ori-ce preţ a-şi înmulţi miere se află în coşniţele vechi de nu cine şi din această lucrare este acel
stupii, şi cari la ucisul lor nici barem iele, de papură sau de paie. Aici chib folos, că stupii vecini se împuteresc în
nu se gândesc. Acestora cu deosebire zuim după greutate şi după cât de jos albine, şi nu se dă prilej albinelor de
le şi adresăm aceste şire. ajung fagurii în coşniţă. Dacă coşniţa a deveni răpitoare. Mierea ce am fi
scos din stupii cu albinele măturate o
Ştim din păţania proprie, că între e destul de grea şi fagurii ajung barem
dăm stupilor vecini, în cari au intrat
stupii fiecărei stupine se află stupi de până la jumătatea ei, putem avea nă
frunte, mijlocii şi nevoieşi. Gei de frunte dejde de traiu. Unde fagurii ajung nu oaspeţii cei noi.
şi mijlocii nu au trebuinţă de mult aju mai până la jumătatea coşniţei, ori şi R o m u l S imu
tor din partea noastră, dar cu atât mai mai puţin, neapărat trebue se ajutăm în
multă trebuinţă au cei din urmă. Eată această lună, dacă dorim, ca stupul să-l
deci ce vom face. punem la iernat. Numai ajutând acum Găinile Plimouth Rox.
Vom cerceta cu deamenuntul stup cu miere, stupul îşi va putea astupa în
de stup dimineaţa pe răcoare şi ne vom căsulii mierea trebuincioasă. In August Dela un timp încoace au început
încredinţa cam câtă miere se află în de obiceiu stupii adună puţin, şi mai a se răspândi şi în ţara noastră câteva
fiecare, şi că află-se matcă şi pui în cu seamă cei slabi. soiuri de găini mai bune decât găinile
desvoltare. Mierea li-se dă şi acestor stupi noastre de baştină. Intre aceste se nu
In coşniţele de scândură lucrarea numai seara, şi dacă din întâmplare ar mără în locul întâiu găinile americane
aceasta se face cu înlesnire. Dacă în mai rămânea ceva necărat peste noapte numite Plimouth Rox. In ce stă bu
cutare stup dăm cu socoteala că ar fi în faguri, dimineaţa trebue să se înde nătatea acestor găini ?
miere dela 6 kilograme în sus, apoi părteze din coşniţă. Umblând cu miere, Ele au o venjosie, ce lipseşte gă
inilor noastre obicinuite, cari în timpul
ţipând par’că se s’audă de toţi lauda Dumnezeu, în totdeauna la sfîrşitul ru din urmă s’au corcit şi au decăzut
şi batjocura: găciunilor adaog: foarte mult.
— Zeu, mă iubeşti aşa de tare, — Ochi negri, ce m’aţi desmerdat Fiind de o fire vânjoasă şi răb-
în cât mori fără de mine?.,. Serios?... odată şi mi-aţi ucis inima, urmăriţi-mă durie, ele nu sunt aşa expuse morbu
O, ce urit te-ai făcut, cât eşti de slab!... ziua şi noaptea, necontenit, căci vă iu rilor şi nici nu p ier în aceeaşi măsură
Ha-ha-haL. besc, şi de-ar fi să mă faceţi încă să ca găinile obicinuite.
Aceste găini se obicinuesc uşor
Dispăru în goana mare în ogradă. sufăr, urmăriţi-mă, chinul vostru mi-e
dulce!...“ în ori-ce climă şi nu sunt jingaşe, ci
Am simţit moartea trecând pe
I . D . M anolache. se îndestulesc cu ori-ce fel de nu-
lângă mine şi, cu inima trăsnită de tremânt, ca şi găinile noastre de astăzi;
emoţie nebună, abia m’am putut apuca de aceea ţinerea lor nu e costisitoare.
de gard şi m’am tîrît în grădină. Toată Ele cresc repede şi au o came
noaptea am stat acolo.... foarte gustoasă.
Doi ani au trecut de-atunci, ea s’a Puicele din primăvară încep a
măritat, dar’ dragostea mea a rămas oua pe la începutul iernii şi, pe lângă
aceeaşi. Mi-am dat sama ce fel de fe puţină îngrijire, ouă aproape toată
meie iubeam, mi-au spus şi alţii multe iarna. Ouăle lor sunt foarte gustoase.
despre densa, ceea-ce nu m’a împede- Primăvara clocesc de timpuriu şi, după-
cat însă s’o iubesc şi, când mă rog lui ce au lăsat puii, încep din nou a oua.
