Page 1 - Bunul_Econom_1901_32
P. 1
Anul II. Orăştie, 4/17 August 1901. Nr. 32
A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A I N S E R T I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
l’e an 4 coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
l’entsu R o m â n i a 15 franci. A pare în fiecare Sâmbătă Abonamentele si inserţiunile se plătesc înainte.
au preţ în case domneşti, şi cari ca tanţa deosebită. Căci visitătorii nume
Dela Simleu. atari s’au şi căutat bine. roşi ai exposiţiei au avut rarul prilegiu
Buna idee, de a da ţerancelor lu se compareze şi să admire artisticele
cusături şi ţesături făcute în Selagiu
cru în acest fel peste iarnă, a adus la
Precum am fost anunţat în un Şimleu laudă comitetului dela Deva al şi în com. Hunedoara, şi să constate
număr trecut, la Simleul Silvaniei s’a Reuniunii femeilor, cu dna Elena Hosszu cu veselie asămenarea artei manufac
arangeat din prilegiul adunării de tea în frunte, ear’ pentru telul norocit al turieră a femeii române, ori în ce parte
tru, şi o expoziţie de lucruri de mână executării, are mare merit dna Erdelyi s’ar afla ea; dovadă că femeia română
Jemeeşti. Exposiţia au arangeat’o două dela Orăştie, ceea-ce cu plăcere în îşi culege modelul cusăturilor sale din
Reuniuni române de femei, cea din registrăm la acest loc. Bine va fi ca motive curat naţionale, comune întregei
Selagiu şi cea din comitatul nostru, al succesul început să se urmeze. El poate românimi.
Hmied orei. avea admirabile urmări în instruirea si Faptul acesta e de o importanţă
j
>
Ne facem o plăcută datorinţă perfecţionarea femeilor noastre, şi aşa capitală, pentru-că ne arată lămurit
srăruind la acest loc mai cu dinadins dextere din fire. puterea naţională a portului românesc,
asupra acestei exposiţii, cu atât mai Eată ce scrie un martor ocular j a datinelor româneşti. Ne dovedeşte
vârtos, că jumătate din ea este pro cum femeia română este cel mai pu
despre aceste exposiţii, în „Tribuna“:
ductul hărniciei ţerancelor române din ternic depositar al datinelor, portului
jurul Orăştiei, anume din comunele Vai- j Sub întreagă durata sărbărilor dela şi obiceiurilor naţionale.
dei, Orăştie, Vurpăr etc. Lucrurile au Şimleu a stat la disposiţia publicului 6 I Şi apoi concursul acestor două
prea frumoasă exposiţie de lucru de
fost gătate în iarna trecută, comandate fruntaşe reuniuni poate ar şi trebui să
fiind prin comisia speciala din Orăştie mână, arangeâtâ de -'Reun. femeilor servească drept exemplu şi drept in-
în frunte cu mult stimata doamnă Vic române din Sălagiu şi Chior« cu con demn pentru celelalte reuniuni de femei
cursul » Reuni unei fem eilor române din
toria Dr. Erdelyi, vicepreşedinta Reu — ca în curend se vedem o exposi
com. H unedoara«.
niunii femeilor Dna Erdelyi are şi deo ţie de lucruri de mână aranjată cu
sebitul merit de a fi instruat pe femei Deja faptul, că această exposiţie a concursul tuturor reuniunilor de femei
ca se împreune frum osul cu folosul, fost aranjată cu concursul alor două ce le avem. Ce prilegiu admirabil ar fi
făcând din frumoasele lor ţesături, lu reuniuni de femei din două colţuri de pentru această adunarea gen. a »Aso-
cruri, precum se va vedea mai jos, ce ţeară, ’i-a asigurat dela început impor- ciaţiunii« la Sibiiu!
F O I T Ă —- Viu îndată... Pardon, trebue se preţ pe om atent la neputinţa sa în
întru... Numai trei minute telefonez nenumăratele năcazuri ale vieţii, dacă
ceva. cumva, în cruzimea sa, nu, ne chiar
Samaza Sa. cfiinuzi.
La cuvântul „telefonez1*, Maroux înmulţeşte grelele suferinţe.
, — Din franţuzeşte. —
să sgudui tare, şi văzui cum mâna lui A văzut că din vorba lui cu
se strinse nervos pe mânerul de os al două înţelesuri, hu l’am priceput clar,
Am părăsit hotelul împreună cu
băţului seu. Mi-am sfîrşit iute treaba, şi cu glas tremurător zise mai departe:
Maroux, în societatea căruia me sim
şi mă grăbii la el, şi chiar şi acum —- Ascultă o întâmplare, care te
ţeam foarte bine, deşi numai la prânz
era foarte iritat. O vreme ne urmarăm
ne întâlneam uneori. Maroux era om va face să înţelegi de ce mă cutre
drumul tăcuţi. Purtarea lui neînţeleasă,
cam de 50 de ani, şi purta totdeauna mură şi acum într’atâta iritaţia. Amin
mă făcu curios, şi mai mult ca să în tirea ei înfiorătoare încă şi azi îmi în
haine negre, de jale. Voios nu l’am
trerup această tăcere genantă, ziseiu: veninează viaţa, cu toate că sunt ani
văzut nici-odată, expresiunea pururea
melancolică a feţei sale, arăta, că sim „Minunată invenţiune mai e şi te mulţi de când s’a întâmplat.
paticul bărbat tăcut, poartă în sufletul lefonul acesta ! Progresele extraordinare Chiar ca pe vremea asta petre
seu amintirea unei mari dureri vechi. ale ştiinţei, ne fac servicii într’adevăr ceam vara cu soţia mea şi cu copila
Pe stradă, când am ajuns în apro de nepreţuit 1“ şul, la moşia din Morand, pe care chiar
pierea poştei, mi-am adus aminte că — Aşa crezi ? zise Maroux ironic o cumpărasem. Casa se înălţa în mij
aveam să trimit la foaia mea o ştire şi într’un ton atât de amar, că m’a locul unor câmpuri foarte întinse, adânc
grabnică, şi de aceea îi zisei lui Ma surprins. — Eu mai curend aflu, că în pădure, şi ca la trei mile dela Mar-
roux : ştiinţa, în loc de ajutor, face cu dis- j seille. Cu noi era Blaise, credinciosul
