Page 2 - Bunul_Econom_1901_32

Pag- 2 B U N U L E CONOM Nr. 32

Importanţa capitală a unei astfel credenţ şi de tasă, milieu, 2 covo­ este posibil sfe enumfer baremi toate
de exposiţii n’ar putea-o îndestul aprecia! raşe, covoraş de măsuţă, 3 tablete), momentele vrednice de remarcat, ce
Deosebitul merit al aranjerii ex- Nica Puian (4 tablete); N.N. din Vaidei: le-a oferit exposiţia aceasta.
poşiţei dela Şimleu îl au Spect. D-ne (2 covoare de măscioarâ); Opreana lui Şi apoi faptul, că cele mai multe
Maria A. Cosma, presidenta şi d na Ioan Andreiu din Orăştie (3 covoare, lucruri au sosit aranjatorilor abia cu
vfed. Vicaş, v.-pres. reun. sfelăgene-chio- 2 acoperitoare de fotei); Rachila Oni- câteva ore înainte* de deschidere, pe
rene, precum şi Ştim. D-nă Elena şor (covor mare); N. N. din Vaideiu lângă cea mai mare bunăvoinţă, a făcut
Hosszu-Longin, presidenta »Reun. fem. (3 covoare diferite, 2 mici de tasă, imposibilă aranjarea potrivită a expo-
din com. Hunedoara«. milieu, fugătoare); Niţa lui Ioan Opra siţei. Abia au ajuns se îmbrace pe un
Dintre exponente arată că cine din Vaidei (covor de credenţ şi de pat, model un port din Sfelagiu. Cât de ad­
şi ce au expus. 3 batiste de căluşeri). Donaţiunea dlui mirabil şi instructiv ar fi fost când
Vulcu din Orăştie (covor de ehaise- aranjatorii ar fi putut îmbrăca pe câte
I. P rin reun. fem eilor sălâgene-
longue, 5 cravate pentru dame, 2 ca­ un model şi celelalte porturi din Chior,
chiorone au fost adunate şi expuse
lucruri felurite de mână Din jurul So- pete (funduri) de perină). Meseş, ţeara Haţegului etc.
meş-Guruslăului. Din jurul Selsigului. So- Din fugitiva examinare a admira­ Ori cum însfe, ca început, exposiţia
Din jurulmeş-Odorheiului. Din Bogdana. bilelor manufacture expuse remarcăm aranjată de amintitele doue reuniuni a
Din Supurul-de-sus. Din museul «Reun. următoarele momente. fost foarte succeasă şi de o importanţă
femeilor române sfelăgene«. Din Şeredeu. Lucrările femeilor din comitatul deosebită —- mulţumită desinteresatelor
Din Hidig Din Recea. Din Cosniciu. Hunedoara ne arată un gust mai ra­ aranjatoare şi zeloaselor exponente —
Din S.-Giurtelec. Din Cizer. Din Stirciu. finat, dar’ atât de dulce —- întunecat între care se vor decerne 32 premii
Din Hotoan. Din M.-D.-Georgiu. Din ca şi vieaţa ţărancelor din romantica din partea «Reuniunii fem. rom. sfelă-
Cluj. Din Chior. Dela şcoala de fete a ţearâ a lui Huniade-Corvin. gene-chiorene«.
reuniunii iemeilor r. s. diverse lucruri Lucrările Sfelăgenilor sunt mai Din lipsa de timp aceste premii
de mână şi desemnuri de-ale elevelor. vioaie, mai abundante în colori rîzătoare, s’au distribuit numai ulterior.
II. Prin „Reuniunea fem eilor rom. doar’ şi Sfeiagiul e mai vioiu, mai »res-
din comit. Hunedoarei“: bunat« decât comitatul Hunedoarei.
A gricultura
Din Vurpfer: Rachila Onişor-(2 pe- «Reuniunea femeilor române din
rini de divan); Maria Vlaicu (2 perine comitatul Hunedoara« a ajuns deja se
Semenţa.
de divan); Nica Puian din Orăştie (4 instruiască femeile. sale cum se folo­
perine de divan); Marea Zapodean din sească admirabilile lor cusături şi ţe­ De ar fi pămentul cum nu se
Vaidei (covor de credenţ, milieu, covor sături la lucruri practice, folosite şi de poate mai bun din fire, dacă acesta
de tasă mare, măsăriţă, 2 covoare de tasă societatea cultă. Dovadă: cravatele cu­ l’am lucra cu uneltele cele mai desfe-
mică, 5 şurţe, 4 desagi roşii cu sîrmă, sute, milieurile, traistele elegante (de vîrşite şi la timp cât mai potrivit şi
4 desăguţi de bumbac, 3 straiţe); mână), perinile de divan ţesute etc. gunoindu-1 din greu, ear’ la sămănat
Maria Chişiu (straiţă, 2 covoare, 6 Nădăjduim că acest progres va afla am arunca o semenţâ proastă, toate
ştergare); Saveta Pricăgian (4 covoare, cultivatoare şi între harnicele Selăgene. cheltuelile şi ostenelele noastre ar fi
model antic); Niţa Nistor (covor de In sfîrsit ori cât asi dori, nu-’mi zadarnice, de roadă mulţumitoare nici
j
i
t
fecior de casă, care era încântat că a despre o liferare pentru miliţie, la care Ion îmi aude strigătul, ear’ cei doi câni
putut ajunge în apropiere de oraş, era mare concurenţa. Eu aveam nă­ foulandezi ne sunt o pază admirabilă.
unde locuia mama lui betrână, o vred­ dejde ş’o câştig eu, trebuia numai se Şi peşte tot ce s’ar putea întempla?
nică femeie marseilleană; şi de aceea merg însumi la 2— 3 personagii în afa­ Vocea Luisei nu era aşa hotărîtâ
foarte bucuros îşi împlinea lucrurile de cere. Mi-ar fi plăcut se me duc cu fa­ precum voia se arete că e; era pe-aci
grădinar. Cugna şi ale casei le îngrigea milie cu tot, dar’ lucrul era tare grab­ pe-aci sfe rfemân acasă, când soţia mfe
bfetrâna noastră servitoare Nanette. Ear’ nic. Şi-apoi era aşa de frumoasă pe­ agrâi energic:
eu însumi, în societatea femeii şi a co­ trecerea asta vara aici, şi copilaşul se — Nu suntem sferaci, Guy, dar la
pilului cu puşca în spate şi urmat de simţea aşa de bine aici la aer, că so­ vîrsta ta nu-i iertat încă a negliga afa­
doi câni, mai mult me plimbam decât ţia mea s’a hotărît se stee ei aci. cerile! Du-te numai. Doar prin telefon
venam. Aşa trăiam liniştit, bucurându- ' Tocmai în sara când se plec, a putem vorbi în tot minutul, şi-apoi îţi
ne de libertatea noastră singuratică. plouat foarte tare. Gând a sosit trăsura spun că pază avem destul de bună!
Depărtarea oraşului nu ne supăra. şi am început a-mi lua remas bun, m’a Faţă cu această bărbăţie, m’am ru­
Am şi făcut eu se nu simţim mult I apucat aşa o strîngere de inimă. O şinat. Mi-am sărutat înc’odată soţia şi
aceasta, căci cu destulă cheltuială, am j simţire deosebită, pe care nu voiam se am plecat.
statornicit legătură de telefon între casa ; mi-o arfet, me îndemna ca de nou se Pe tren însfe am avut o noapte
noastră şi oficiul central din Marseille. fac pe soţia mea, pe Luisette, băgă­ nedurmită şi cum am sosit dimineaţa
Aşa apoi puteam şti foarte repede ori­ toare de samă, se fie foarte cu grije. în Paris, iute m’am dus la telefon. Mi-
ce lucru mai însemnat, ce se întempla M’a liniştit zimbind: s’a dat legătura cu Morande, şi, deşi
în fabricele mele din Paris. Păi că doar’ numai doufe nopţi schimonosită niţel, am auzit vocea dulce
Dulcea mea linişte mi-a tulburat-o stai dus; buna Nanette doarme aproape a Luisei:
o importantă ştire de afacere : era vorbă de mine, Blaise arfe puşcă şi din pavi- — Halo! Tu, eşti Luisette ?