Page 3 - Bunul_Econom_1901_32
P. 3
Nr. 32 ________ ; - - BU N U L ECON OM ___ __________________________ Pag. 3
vorbă nu poate fi. Din sămânţă proastă nat, De aceea, pe cât numai se poate, cinge şi capătă un miros a mucegaiu.
roadă proastă are se iese, pentru-că trebue încunjurate cu cea mai mare Semenţa aceasta de obiceiu nu e bună
scris este: »ce, sameni aceea răsare«. băgare de seamă toate căuşele, cari ar pentru sămănat.
De aceea sămânţei, fie aceea de grâu, putea căşuna scuturarea semenţei.
secară, orz, ovăs sau de cucuruz, ori Pentru-ca între grăunţele de să
apoi de trifoiu, măzăriche şi de napi sau mănat să nu rămână grăunţe slutite Păşunea din ogoare şi din mirişti.
în sfirşit de legume sau de poame, tre- este de neapărată trebuinţă, cum am
bue se i-se dee cea mai mare îngrijire. scris şi cu alt prilej, ca ele să fi fost
Am stăruit în deosebite rânduri
Nu înse toţi plugarii ţin seamă treerate cu îmblăcii, şi nu cu maşina. asupra trebuinţei de a nu mai lăsa
de cerinţele semenţei aevea bune. Din Pentru-ca boabele de sămănat să ogoară sterpe şi de a pune miriştile
această pricină aflăm a fi folositor se fie unul ca unul, şi să nu se găsească îndată după secere sub brazdă
întreţinem pe cetitori, acum în ajunul, printre ele boabe mici, sbârcite şi ne Am arătat numai acum de curănd
sămănatului, asupra cerinţelor de căpe coapte, trebue să se vânture pe arie, şi cum ar trebui se se urmeze mai
tenie ale sămânţei. cum se făcea odinioară, şi să se aleagă potrivit la părăsirea ogoarălor, ca nu
Sămânţa menită pentru sămănat numai grăunţele, cari au căzut mai numai să nu se pricinuiască pagube,
trebue se fie foarte bine desvoltată: departe, şi cari sunt cele mai frumoase, chiar nici la început; din contră să se
mare, plină şi grea, mai departe se fie mai mari, mai pline şi mai grele. apuce pe calea cea mai bună din
curată de alte seminţe sau materii Şi apoi şi aceste să se mai treacă capul locului. Şi am arătat de altă
streine, adecă aleasă ca pe masă, şi şi prin trier. parte pentru-ce e bine, ca miriştile şi
boabele unul ca unul, nu sbârcite, nici Mare înrîurinţă asupra bunătăţii peste tot ori-ce loc, de pe care a fost
ciuntite sau sferticate. In sfirşit sămânţa sămânţei are şi modul ei de păstrare, luată roada, să se pună pe dată sub
se fie bine uscată şi proaspătă. fiind păstrată într’un loc bine uscat brazdă.
Pentru-ca sămânţa să fie mare, şi expusă vântului, sămânţa îşi păs Nu e vorbă, sunt multe comune,
plină şi grea se cere în locul prim, ca trează timp mai îndelungat puterea de cărora lipsindu-le păşunile naturale
ea se fi fost secerată fiind coaptă pe încolţire şi rodire. Totuşi, din ce să aproape cu desăvîrşire — stau foarte
deplin. Holdele secerate în pârgă nu menţa e mai proaspătă, din ce e mai rău în privinţa păşunatului, şi de aceea
dau semenţă aevea bună, ca cele se bună pentru sămănat. Grâul şi cucuru ţin că e neapărat de lipsă a rămânea
cerate fiind răscoapte. Nu arare-ori zul îşi păstrează bine puterea de încol pe lângă obiceiul de a lăsa an de an
însă holdele răscoapte se scutură de ţire, timp de doi ani, săcara numai un o parte a hotarului ogor. Ţinta de
vânt şi de ploaie, sau apoi cu prilejul an. Plantele oleioase şi păstâioase peste căpetenie a lăsării ogorului este ca în
căratului, ori alt-cum; şi se scutură în tot îşi păstrează mai bine puterea de timp de un an pământul — cum se
astfel de împrejurări, nu grăunţele de încolţire decât spicoasele. zice — nu numai să odihnească, ci
a doua şi a treia mână, ci fruntea, Sămenţa veche şi rău păstrată îşi prin arat şi grăpat în 3 — 4 renduri să
adecă tocmai cele mai potrivite pentru perde cu totul sau în mare parte pu se stîrpească buruenile din rădăcină şi
sămănat. In astfel de întâmplări, deşi terea de încolţire. Sămenţa se păstrează toate sămânţele şi gângăniile netre-
răscoapte grăunţele, ce au. rămas, ele rău în locuri jilave şi puţin expuse ven buincioase apoi prin întoarcerea acum
nu sunt destul de bune pentru sămă- tului. In astfel de locuri sămenţa se în- pe o parte acum pe ceealaltă, de se
— Eu. Te sărut. fon. De astă-dată a trebuit se aştept tut îndupleca să se ducă în oraş. Chiar
— Aţi petrecut bine noaptea ? Nu mult până-ce mi-a răspuns la sunarea acum închisei uşa după el şi de aceea
vi-a fost frică? clopoţelului. te-am făcut să aştepţi. Dar tu cum te
— Nu!.. Adecă totuşi... niţel. Dar — Halo! Vai, Luisette! De ce asa afli ? Ai isprăvit bine ?
mai vîrtos Nanette. N’am durmit până cu întârziere ? Ori s’a întâmplat ceva ? — Da... Dar să vorbim despre
în zi, pentru-că —- dar nu te spăria — —- Nu... Dar totuşi o întâmplare tine. N’ar fi trebuit să laşi pe Blaise să
Nanettei i-s’a părut că aude paşi în gră neaşteptată. Obloanele ferestrilor le în meargă. Nici cu trăsura nu poate sosi
dină. Cânii, pe cari din nebăgare de cinserăm, cânii i-am slobozit. Nanette a napoi nainte de 11 ore. Până atunci
samă, nu i-a slobozit din lanţuri, au lă făcut pat lui Blaise mai aproape, în an- vei fi neliniştită... şi şi eu! Cum ai şi
trat mult tişambră, ca să nu se mai întâmple putut lăsa pe fecior până ce nu te-ai
— Ei?.. Şi...? ceva ca ieri noapte, şi el să fie departe. încredinţat despre adevărul ştirii? Cel
— Nimic. Am strigat pe Blaise. Dar iată numai că sosi un copil, adu- puţin lăsat-a Blaise puşca aci ?
El, cu puşca, a încungiurat casa, dar cend o scrisoare lui Blaise, mamă-sa e — De sigur... în antişambră. O
n’a dat de nimic. Azi si eu rid de frica foarte bolnavă şi îl roagă să grăbească să văd.
»
noastră. — Copilul se scoală, până acum la ea în oraş. Copilul a plecat apoi nu — Nu s’au dus şi cânii cu el?
a durmit bine, mă strigă, de aceea tre mai decât. Bietul Blaise îşi ieşise cu — Nu, nu. Zac în curte; dorm..,
bue să te las. Mergi dar şi-ţi vezi de totul din fire, doar ştii cât îşi iubeşte Toţul e liniştit.
afacere. Dacă mai ai timp vină iară la pe mamă-sa. M’am gândit că de s’ar Aci oficiantul de telefon ne între
teleton. La revedere. întâmpla ca bătrâna să moară încă în rupse :
Pe jumătate liniştit, mi-am umblat noaptea asta, ar fi o neîndurare a opri — Domnul meu, minutele au tre
cu atâta rîvnă în afacere, că numai la pe fiiul seu să o sărute'pentru cea din cut ; mai aşteaptă trei inşi.
8 seara am mai putut merge la tele- urmă dată. Cu mare greutate l-am pu- — La revedere, dragă Luisette, te
