Page 4 - Bunul_Econom_1901_32
P. 4
Pag. 4 _______ _ B U N U L E C ONO M Nr. 32
poate, şi prin gunoire, pământul se se de pe ogoarele cu pământ de frunte tru ogor să se are din toamnă şi la
îmbunătăţească. abia ajunge la a treia parte din preţul primăvară să se are din nou, semănân-
Plugarii noştri inse nu au atâta unei păşuni naturale. Şi aceasta numai du-se măzăriche. După adunarea aces
în -vedere această ţîntâ; căci dacă în când facerea ogorului se amână până teia pământul se întoarce şi înainte de
adevăr aceasta ar avea-o, mai că n’ar într’un târziu. In această întâmplare, sămănat pământul se ară din nou şi se
fi greu se se desveţe de obiceiul lăsării pentru o păşune ca vai deea, pământul samănă grâu.
ogorului. Ei uşor s’ar putea încredinţa, rămâne nelucrat şi neîmbunătăţit pen In holdele, ce se vor sămâna de
că prin aratul ogorului în ajunul iernii, tru planta următoare, astfel, că nici 1 în cu toamnă, să se arunce la primăvară
şi printr’o a doua arătură făcută primă anul acesta păşune, nici n anul ce trifoiu, care va da o păşune bună pen
vara, când apoi se se samene, s. p., vine roade cum se cade. In caşul tru toamna viitoare.
măzeriche cu oves, pământul se lucră cel mai bun abia animalele mărunte: Cu cât mai îngrabă vom isbuti să
şi pregăteşte cât de bine pentru grâu, oile şi porcii găsesc ceva hrană în ne scăpăm de ogoară şi să facem şi
aducând totodată şi un nutreţ .aevea ogoară. din mirişti o păşune aevea bună, cu
preţios, nu ca cel de pe ogoare. Şi pe cum păşunea din ogoare atât mai uşor vom avea putinţa de a
Dar’ plugarii noştri de fapt ţin, că tot aşa şi păşunea din mirişti nu se băga vite bune în iarnă şi peste tot
fără ogoare n’ar putea trăi, neavend potriveşte pentru animalele mari, cari de â ţinea vite mai multe si mai bune,
unde se-’şi pască vitele în timpul verii, de obiceiu nu găsesc aproape nici o ear cu chipul acesta de a ne îmbună
şi astfel dau ogoarelor o însemnătate, hrană în ele. Dacă însă în holdă a tăţi plugăria şi a da mereu înainte.
care în adever nu o au. Este ştiut că fost sămănată de cu primăvară o plantă Fraţi plugari! Nu luaţi în glumă
pe ogoare, afară de unele burueni şi de nutreţ (trifoiu sau lucernă), în acest aceste poveţe! Ele au de ţintă îndrep
afară de pir, alte plante nu cresc cas se poate trage nădejde de o păşune tarea plugăriei noastre pe calea singură
Unele burueni ce e drept, le rod ani bună şi îmbelşugată pentru întreagă mântuitoare, pe care este pornită plu
malele, dar’ ele sunt puţin hrănitoare; toamna. Spre această ţîntâ ar trebui găria în toate ţerile, unde se poate
cele mai multe însă rămân neatinse de să stărue plugărimea noastră. Cu lăsa zice că plugarii au eşit deasupra răului.
animale, fac flori şi pe urmă sămânţă, tul ogorului şi cu păşunatul lui nu se
care dă prilej şi pe mai departe spo- face economie înţeleaptă; de asemenea
rirei de semenţe netrebnice şi strică- nici cu păşunatul miriştilor în modul S t u p ă r i t
cioase bucatelor. Pirul din contră, este de până acum.
mâncat cu plăcere de animale; dar’ De aceea trebue cu ori-ce preţ De neapărată trebuinţă pentru stupari.
această plantă, cum am zice, atât de să 0 rupem cu trecutul şi să ne în Am spus de repeţite ori: să se
tare la cap, şi atât de duşmană tutu tocmim economia altfel, punăndu-o pe facă asa şi asa. Dar’ nici cel mai uşor
ror plantelor nobile (alese), ca grâul, un temeiu mai sănătos. lucru nu se poate sevîrşi în coşniţâ
secara, cucuruzul ş. a., această plantă Este deci de neapărată trebuinţă, fără anumite obiecte.
trebue stîrpitâ din vreme şi de câte ca miriştile se se are cât mai îngrabă Vreai să te uiţi mai înadins într’un
ori se arată cu ajutorul plugului, grapei după îndepărtarea roadelor. Prin această stup sau şi numai se te apropii cu faţa
şi a. unelte. Cu chipul acesta apoi de lucrare pământul se îmbunătăţeşte de urdiniş, nu o poţi face aceasta fără
păşune mulţumitoare pentru animalele foarte mult; ear’ de păşunea din mirişti asa numitul obrăzar,, care te scuteşte
de casă nici vorbă. aproape nici 6 pagubă. de împunsetura neplăcută a albinelor.
După socotelile făcute, păşunea Pământurile ce ar fi menite pen- Un obrăzar, care abea costă câţiva ze-
voiu chema de nou dacă nu dormi. durile şi grija pe care au deşteptaţ-o am găsit puşca!... De sigur mişelul acela
Cred că pân’atunci se va întoarce şi în mine cuvintele Luisettei... Istoria cu a furat-o.. Blaise nu s’a mai întors...
Blaise. scrisoarea aceea!.. E ceva deosebit că Trebue că l’au depărtat din casă cu
— O, nu voiu durmi. Auzi pe au depărtat din casă pe singurul băr gând rău .. Poate îl ţin prins... Abia
Marcel. Ei se acată de haina mea si bat!.. Fantasia îmi zugrăvea nainte chi pot răsufla... Nebunesc, aşa mi de frică...
’
j
îţi zice noapte bună. Auzi numai: puri negre. Când am ajuns la hotel, Deja cred că în grădină... Aşteaptă
— Noapte bună, tată dragă, n’am putut îmbuca nici o bucătură. numai să ascult..
— Noapte bună, dragii mei. Vă Aprins m’am fost ridicat dela masă, Mi-am apăsat bine pâlnia telefonu
sărut. când un prietin îmi aduse ştiri însem lui pe ureche, şi tocmai aşa o spaimă
Oficialul întrerupe de nou: nate privitor la afacerea pentru care m’a cuprins, ca şi pe soţia mea.
— Dle, cei cari mai aşteaptă sunt venisem. Era bine târziu când am gă- — Luisette, te rog... Nu mă lăsa
nerăbdători! tat cu el şi am putut pleca iară la te în tăcere... Vorbeşte, vorbeşte într’una...
Plecai. Oamenii cari aşteptau, se lefon. Auzi vocea mea?
uitară mânioşi la mine. In ciuda depăr — Halo! LuisetteL Tu eşti?... —- Cânii mârăe... Deja latră... Ah
tării aşa mari, cuvintele iubiţilor mei Răspunde... răspunde dară! latră turbaţi!... Se aruncă spre fundul
îmi fuseseră aşa de aproape, că mă cu In sfîrşit am auzit o voce. Era a grâdinuţei... Iată-i tac... Şi nu să mâi
prinse cu totul ilusia, părea că eram cu ei, dar preschimbată în şopot tremu întorc îndărăt... E linişte, linişte fio
ai mei la olaltă. Cum am eşit din că- rător. roasă... Dar’... dar’... Pe nisipul cărări
sulia de telefon, par’că aş fi păşit în — Inchipue-ţi numai Guy!. . De lor. din grădină să aud paşi grei, tîrîţi,
altă lume. M’au cuprins cu totul gân- o oră suntem roabele nebuniei!... Nu par’că vin, se duc. .
