Page 5 - Bunul_Econom_1901_32
P. 5
Nr. 32 BUN U t EG ONOM________________________________ Pag. 5
ceri, este de neapărată trebuinţă în stu- rală de constituire a noului institut de munţii Şibişelului, torentul de apă adu
părit. Şi bine ar face şi ţăranii noştri, credit „Cugireana“, întemeiat de frun nat în vale a luat cu sine mii de stîn-
cari se îndeletnicesc cu stupăritul a-’şi taşii români ai acestei mari comune. gini de lemne care erau adunate de
agonisi câte un obrăzar. Căci fără de Capitalul social e deocamdată 50.000 cor. întreprinzătorul Binder şi gata de plu
el nici-când nu vor cuteza a face cu Adunarea constituantă şi-a ales: Direc tit, şi le-a mânat, dar’ la Câstău s’au
tare şi cutare încercare în lăuntrul stu tor pe dl Procopiu Herlea, cassar: G. înfundat lemnele şi au mânat toată
pului. Berian; în Direcţiune: Ionut Stefănesc, marea de apă peste grădini şi câmpi
Pentru cei-ce au coşniţe mobile Petru Ştefănesc, Constantin Olariu, şi a sdrobit şi stricat tot. La grebla
sunt în locul întâiu neapărat trebuin Nicolae Olariu, Ion Băluţ, D. Bria, Aron mare a Orăştiei nouă înfundare, care a
cioase cleştele. In lipsa deştelor de Oltean, Ioan Herlea şi Ioan Lupuţ. In pricinuit răvărsarea şi înecarea părţii
stupi coşniţele mobile nu sunt mai comitetul de supraveghere: Edmund de oraş dintr’acolo, locuită de Români,
mult vrednice decât coşniţele obicinuite Bihory, Ioan Cincora, şi Valeriu Recei, cărora le-a făcut pagube mari la toţi.
de nuiele. suplenţi: G. Berian şi G. Muntean 1. Dacă lemnele dlui Binder nu erau
Avem apoi trebuinţă de un cuţit Vasilie. care să provoace revărsările văii, ne
de retezat fagurii, de un derg pentru Doamne ajută! cazul era mult mai neînsemnat. Pentru
curăţirea în coşniţe şi de un cârlig, cu aceea o comisie din amploiaţi ai pri
care să ne ajutăm la deschiderea te Generalul Aron Bihoiu, vete măriei oraşului au şi început încă Luni
reştrilor, şi la curăţirea lăţişorilor, de ranul bun soldat, fost comandant Re şi Marţi preţuirea pagubelor dela om
care stau acăţate ramele. gimentului nostru de cassâ 64. la Orăş- la om, şi aflăm că oamenii să arată
Toate aceste scule simple se pot tie, de mai mulţi ani pensionat cu rang mulţumiţi cu preţuirea, şi vor urma
agonisi cu 2— 3 coroane. Şi totuşi ele de general-major, cavaler al ordinului pertractările la poliţie şi plătirea pa
fac servicii nespus de însemnate stupa- Coroana de fer cl. III. etc.. a răposat gubelor prin stat, căci a lui este în
rului. Fără ele, stuparul e ca fără mână. la 7 Aug- în Orăştie, fiind înmormântat treprinderea pe care o conduce dl
la 9 Aug. după ritul nostru gr.-or. Re- Binder. Cei-ce nu vor fi mulţumiţi cu
3
• 3
posatul era iubit şi stimat aici de toţi preţuirea organelor orăşeneşti şi nici la
Ş tiri de tot f e l u l
şi lasă după sine un fiiu minoren şi so pertractări nu să vor împăca, vor porni
ţia văduvă. Odichnească în pace! procese contra statului pentru pagube.
Director la „Ardeleana" a fost
ales în săptămâna trecută, în şedinţa In alte părţi pagubele revărsării
Zilele din urmă ale săptămâ
plenară a direcţiunii, dl Dr. A urel Vlad, apelor din zilele trecute, n’au fost nici
nii trecute, au fost zile de mare potop ele mai mici.
advocat în Deva, unul din cei mai dis
în cele mai multe părţi ale Ardealului.
tinşi şi de frumos renume între tinerii Oltul, Ternavele şi alte rîuri, au
Ploi ca din ciubăr căzute din ziua de
advocaţi. Au fost trei reflectanţi. Dl eşit din matcă şi au inundat teritorii
Sft. Ilie vr’o 3 zile după olaltă, ba
Dr. A. Vlad a întrunit unanimitatea întinse. Astfel F ăgăraşu l şi Sighişoara
mai mult, au umflat văile si rîurile si
voturilor direcţiunii. îl felicităm şi-’i şi împregiurimea lor, au stat aproape
fluviile, le-au răvărsat peste ţermi şi
urăm mulţumire şi resultate strălucite de tot sub apă. Făgăraşul e strătăiat
au înecat şi au potopit mulţime de
în frumosul post la care e chemat. de patru vâlcele de munte, cari se
averi ale economilor. varsă în Olt. Sâmbăta trecută noaptea
Bancă nouă în Cugir. Dumi La Orăştie valea Şibişelului a au fost groaznice ruperi de nori, şi
necă s’a ţinut la Cugir adunarea gene- făcut pagube uriaşe. Plouând teribil pe dimineaţa toate păraele eşiseră din
— Luisette, vorbeşte, vorbeşte!... pilaşul meu!... D-zeule!... Vino, vino!... — Inchipueşte-ţi numai ce noapte
Me înăduş... Inebunesc... Ce auzi?... Ce?... Ajutor,... ajutor!... Tâlharii,... tălh!... teribilă am avut! Poţi ceti în ziarele
— Deja nimic... nimic... Ba da... D,e-odatâ a tăcut. Am auzit încă de atunci amănuntele vărsării de sânge
Jos să aud sgărieturi înfundate, răză- ceva horâitură... apoi ceva de nedescris, din Morande. Mi-am perdut nevasta şi
un sgomot nehotărît şi ce mai ştiu!... j copilul, mi-au omorît pe bătrâna Na-
turi... Ca şi cum ar cerca să strice cru
cea fereştii... Lemnul e învins... Sparg Apoi nimic, nimic. : nette şi pe bietul Blaise. Toate sunt
o fereastră.. D-zeule... D-zeule... Am simţit că ceva mi-se rupe în ! descrise. . Dar’ nimenea nu poate des
creer, am căzut pe spate ca într’o adân crie acel chin cu care m’a isbit pe
Am sbierat, m’am sbătut la tele
cime fără fund. mine în acea zi descoperirea ştiinţei,
fon ca un nebun.
Când mi-am deschis ochii, eram telefonul, chinuirea grozavă în care se
— Telefonează la Marseille... la
la poliţie. sbate un om, care din depărtare de
poliţie, la gendarmerie, la...
— Nevasta mea!... Copilul meu!... 200 miluri aude vaetele soţiei şi a co
— Ce folos?... Trei miluri... prea
Ii omoară!.. pilului, ştie că-’i omoară .acum familia
târziu!...
Oficerul de poliţie m’a crezut ne şi el nu poate face altceva, decât sbiară
— Fă larmă!... fugi!... ascunde-te. bun, şi când a înţeles totul mi-a zis: înaintea unei maşinării fără viaţă! Acea
Da, da. Ia pe mititelul şi fugi!... — îmi pare foarte rău, dar’ acum căsulie a telefonului, a fost pentru mine
— Nu pot! N’am putere... Vin în nu să poate, toate oficiile sunt închise. o mai teribilă cameră de chinuri ca
sus!.., vin în sus!... Treptele să sgu- Trebue să aşteptăm până dimineaţă. cele din evul mediu. Trad.: P.
due... sunt în galerie... caută... pipăe... Şi Maroux oftând îşi încheie is
Sunt la uşe!.. O sparg!... O, biet co toria:
