Page 6 - Bunul_Econom_1901_32
P. 6
Pag- 6. B U N U L ECONOM Nr. 32
albie, rupând podurile şi umplând mai gendarmeria din Csikszent-Mihâly avea faima, că un Jid ov a voit s i fu re un
multe strade ale oraşului, unde în bânueli asupra unui om, care petrecea copilaş de rom ân din Scheiu şi că a
unele locuri apa e la înălţime de la gară. L ’a provocat să se legitimeze fost prins de popor, bătut şi în urmă
un metru în jurul caselor. Poporaţiunea şi s’a aflat, că streinul este un munci dus la poliţie, unde se află şi copilul,
e desperată. Clopotele vesteau până tor italian cu numele Petru Maruzi, care era se fie victima lui, dimpreună
departe primejdia; întreg oraşul era cumnatul lui Breşei, ucigaşul regelui cu părinţii sei. Din mijlocul mulţimei
în picioare şi cu putere supraomenească Umberto. Maruzi a mărturisit, că vrea adunate în faţa poliţiei se auziau stri
lucra să mântuie ce mai era de mântuit. să călătorească la Viena, ca să omoare găte de indignare în urma ştirei revol
Poliţişti, gendarmi, miliţie şi pompieri pe împăratul Francisc losif. S’au aflat tătoare.
cu luntri cutreerau locurile mai primej la el mai multe scrisori compromiţă Ce se petrecuse? Vom comunica
duite, scoţând din case, gata a se toare. Fireşte, a fost arestat numai de aici, ceea-ce am putut afla până acum.
prăbuşi pe cei nenorociţi şi ducându-’i cât şi dus la tribunalul din Târgu-Mu- înainte însă de-a istorisi, ceea-ce s’a
la loc sigur. răşului. Aşa se pare, că omul acela petrecut azi, trebue se premitem ur
Intre Sibiiu şi Făgăraş circulaţia n’ar avea mintea întreagă. El şi-a măr mătoarele:
pe calea ferată a încetat. Linia e stricată turisit sincer planul grozav ce şi-l fă Cam de vre-o săptămână s’a lăţit
în multe locuri; două poduri ale căii cuse. Procurorul continuă cercetarea. faima în Scheiu şi prin centrul oraşu
ferate au fost luate de valuri. lui, că nişte Jidani cutreerâ suburbiile
La sudul Făgăraşului pâraiele au Dl Vincentiu Babes, membrul noastre,-- aleşuind după copii creştini.
mai scăzut, dar’ au lăsat în urma lor Academiei Române, va serba la finea Fapt este, că în 7 August st. n. s’a
adevărată potopire. lunei acesteia nunta sa de aur. Cu presentat la căpitănia oraşului o fată
Duminecă după amiaz apoi a în ocasiunea aceasta Aca demia Română de sas, cu numele Maria Seuler, locui
ceput să ameninţe Oltul, care aseme va trimite valorosului luptător al causei toare în Scheiu strada asilului (Siechen-
nea a eşit din matcă, inundând ţinuturi române o adresă de felicitare. Fiiul hausgasse), care a făcut ar'ilare, că în
întregi. Aproape întreg oraşul Făgăraş seu, dl Dr. Victor Babeş, va merge la casa lor a venit un Evreu, cam în etate
era sub apă şi comunicaţia într’însul Budapesta pentru a asista» la această de vre-o 33 ani, cu barbă şi îmbrăcat
numai cu luntri se mai putea face. frumoasă sărbare familiară. în haine evreeşti, care a propus fam iliei
Mai multe case s’au prăbuşit în apă. cinci m ii floreni, dacă îi vor da un copil.
Din Sighişoara se scrie că : In Foamete în Italia. Cele mai In ziua următoare s’a presentat la
roditoare provincii ale Italiei, Calabria
urma ploilor de mai multe zile, Târ- poliţie o unguroaică, Ballo Denesne, ne
şi Apulia sunt bântuite de foamete.
nava-mare a eşit din matcă şi a inun vasta unui ziler, care locuieşte în Scheiu,
Bieţii plugari, cari numai rar văd pânea,
dat partea de jos a oraşului. Locuitorii tot în apropierea stradei amintite, şi a
se tocmesc la lucru numai pentru mân
periclitaţi şi-au părăsit casele, scoţend făcut aceeaşi arătare.
care. Hoţiile şi spargerile sunt la or
şi vitele la larg. , Evreul, care se află arestat la po
dinea zilei. Cei prinşi se roagă cu lacrămi
Din alte tinutri ale Oltului sosesc liţie şi care a causat aglomeraţia po
j
asemenea ştiri îngrozitoare. Mulţime în ochi de judecători, ca să fie con porului, se numeşte Sigismund Singer, e
damnaţi la temniţă cât mai lungă, ca
de comune din calea lui stau sub apă de 30 de ani trecut, domiciliat în Arad
să se împărtăşească cât mai îndelungat
şi poporaţiunea a rămas în miserie fost comptabil, de 4 ani fără nici o
de viptul din închisoare.
cumplită. Bucatele secerate, dar rămase ocupaţiune, mai în urmă a fost în Arad.
încă în câmp, au fost mânate de va La interogator a spus, că a sosit
La Mesentea petrecerea aran
lurile turbate si le-au nimicit cu de- astăzi cu trenul de 8 ore dimineaţa la
»
!
săvîrşire. jată din prilegiul sfinţirii şcoalei, despre Braşov, de unde avea de gând să plece
care am amintit şi noi, a avut un frumos
cu trenul de 11 ore a. m. la Predeal,
La teologie în Sibiiu au fost resultat şi material, a rămas venit curat
primiţi ăstan pe cursul I : 32 tineri, în favorul şcoalei 145 cor. Dl preot întrebat fiind, dacă are paşaport, a
răspuns că nu posede nici un fel de
între cari 22 absoluţi de gimnasiu, (18 Oţoia, care mult a ostenit pentru
cu maturitate, 4 cu gimnasiu fără ma buna reuşită, poate fi mulţumit de paşaport sau certificat, ear’ încât pentru
tură,) şi numai 10 cu clase mai puţine. frumosul resultat şi material şi moral. mijloacele de traiu a declarat, că pri
meşte ajutoare dela anumite persoanej
Pagubele făcute la oâmp de „Prindeţi pe Jidan!“ Cetim în precum dela Hirsch, Dreyfus etc. Intre
miliţie. Ministrul de honvezi, baronul »Gazeta« dă Marţi: Astăzi dela orele 10 scrisorile, ce s’au găsit la el, _ erau nu-
Fejervâry a dat ordin comandelor mi şi jum. a. m. până la 4 ore p. m , când măroase corespondenţe cu diferiţi rabini.
litare, prin care se face cunoscut, că scriem aceste rânduri, localul poliţiei Singer a mai spus la poliţie, că a
pagubele ce vor suferi proprietarii din Braşov este asediat de-o mare mul plecat dela gară spre oraş şi pe drum
prin călcarea armatei la manevre, nu ţime, în parte toarte agitată, în parte a întâlnit pe un funcţionar, care purta
mai în acel caş vor fi plătite de vis tot atât de curioasă, din causa unei chipiu şi pe acesta l’a întrebat, pe unde
tierie, dacă păgubaşul în 24 de ore întâmplări, ce s’a petrecut în suburbiul ar putea eşi în pădure. Bag-samă avea
după retragerea miliţiei, îşi înştiinţează Scheiu şi al cărei erou este un Evreu dorinţa să ia aer curat înainte de ple
cererea pentru pagubele suferite. străin, care după propria sa mărturisire care. Funcţionarul i-a spus,, să meargă
se află în oraşul nostru numai de azi prin suburbiul Scheiu. Astfel a plecat
Un oreer smintit. Foaia să- dimineaţă la orele 8. într’acolo şi a ajuns pe la orele 10 a.
cuiască din Tergu-Murăşului scrie, că De-odată se răspândi prin oraş m în Valea Morilor (Tocile). Aici, zice
