Page 1 - Bunul_Econom_1901_33
P. 1
Anul II. O răştie,u/24 August 1901. Nr. 33
A B O N A M E N T E : | P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie“ se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Te an 4 coroane (2 xfl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.) |
Pentru R o m â n i a 15 franci. j A pare în fiecare Sămbâtă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
a se potoli, puterile îl părăsesc, să în mai poftească altă-dată, Mai ales să
Nh daţi copiilor taluri! moaie din ce în ce, apoi cade într’un spune că copii sub 6 ani devin beţivi
fel de leşin urmat de epilepsie (fras),
ordinari, dacă în vîrsta asta au fost
sgârcindu-să şi sbătendu-se cu spume deprinşi cu beutura. Şi, o, Doamne, de
la gură. Cade apoi în somn lung şi câte rele nu am fi păziţi noi Românii,
O vedenie din cele mai triste ne
doarme câte-o zi şi-o noapte. de n’ar fi aşa răspândită această tică
face se scriem aceste rânduri, ca un teribil
Nemernicii lui părinţi zic: «e bâ- loasă patimă între oamenii noştri! Puţini
memento pentru părinţii români.
bătaia lui D-zeu», «aşa o vrut D-zeu», ar sbura spre înflorire ca noi, — aşa
Am trecut într’o zi printr’un sat şi după ce să scoală şi le cere iară, îi însă puţini sboară ca melcul, ca noi...
de-al nostru. Era zi de sărbătoare. O dau de nou beutură, «ca să-’i mai I. M.
ceată mare de oameni sta adunaţi uşureze setea şi năcazul»...
înaintea unei case sărăcăcioase, în uliţă,
E acesta un caz rar, ca la un
şi să uitau a minune la un copil ca
copil încă mic, să se învenineze tine Gimnasiul din Brad.
de 4 — 5 ani, şi erau, privindu-’l, câţi
relul trup aşa de mult, dar’ e adevărat
oameni atâtea feţe deosebite, unii
şi e trist. Dacă părinţii înşişi sunt nişte
foarte serioşi, înfioraţi oare-cum, dând
beţivi, beţiv va fi şi fiiul lor chiar şi Programa gimnasiului nostru român
din cap cu spaimă, alţii pipând indi
de-’l vor feri pe el de beutură, ear’ din Brad, dată acum publicităţii, ne aduce
ferent, ear’ alţii zimbind şi glumind de
de vor mai face şi crima a-’i da deja ştiri fel şi fel din viaţa acestui preţios
curioasa vedenie ce aveau înainte. Era
ca copilaş să bee, îl nenorocesc dinainte institut de învăţământ, în anul şcolar
adecă copilul un tip al bătăii lui D-zeu
şi sigur, şi-’l fac o figură de jale în trecut, ştiri cari toate mărturisesc despre
pe neamul omenesc cel păcătos şi că
lumea asta. marele zel ce onorabilul corp profesoral
zut în patima beuturii. Era copilul
Mulţi părinţi, cari altfel ei nu-’s îl pune întru desvolrarea institutului
unor oameni mai săraci ca mai cu
beutori, au răul obiceiu a da şi copi în toate direcţiile, şi întru îmbogăţirea
prindere, care aveau patima beuturii,
laşilor lor «să guste» din beutura ce fiecărui an şcolar cu momente cari
şi cari plăcându-ie lor ameţeala beuturii,
ei beau din când în când, şi nu să să strălucească în istoria gimnasiului
credeau că fac o plăcere şi nenoro
gândesc la aceea că dacă trupul lor lor, ca pomi plini de roade bune, ca.
citului lor fiiu, dându-’i încă din fragedă
deja format şi întărit, poate suporta mari facle aprinse, menite a lumina în
copilărie câte un picur două de holercă
gustările cumpătate din beutură, apoi inimile tinerimii de aproape ca şi de
«ca să nu descrească» văzându-’i pe
fragedul corp al copilaşului nu le poate, departe. Până a reveni cu o apreciere,
ei bând! Şi i-au dat, pentru acest
pentru acela a-’i da beutură, e ca a-’i lăsăm să urmeze deocamdată aci un
motiv băbesc, încă de pe când era
da un venin mai moale, care nu omoară extras din datele statistice publicate de
sugător la peptul mamei sale, şi cu
îndată, ci stinge şi ruinează corpul pe Direcţiune despre anul şcolar trecut:
vremea copilul s’a dedat cu beutura,
încetul, pe încetul. S’au înscris cu totul pentru anul
încât plângea şi făcea larmă de fugeau
Dacă beutura, mai ales beutura şcolar trecut: în clasa I. gimnasială 40
din casă dacă nu-’i dădeau. Ei, «miloşi»
proastă, nu face nici un bine nici omului elevi; în- cl. II. 39 elevi; în cl. III. 36
şi văzând că şi lui «îi place», îşi ziceau:
mare, apoi pentru copii mici, e dovedit elevi; în cl. IV. 34 elevi, suma 149
dâ-’i sărăcuţul să nu descrească, si i-au
prin învăţaţi, ea e curat venin! Neno elevi. Faţă de anul şcolar precedent
dat azi, i-au dat mâne, şi azi au în
rocit părintele care dă fiilor săi beuturi un crescement de 16 elevi. In clasele
casa lor un teribil tip nenorocit de
spirtuoase şi şi, mai nenorocit nevino normale adnectate, III. şi a IV. s’au
copil beţiv. Copilul e palid, e slab, e
vatul lui fiiu, pe care îl fac un nemer înscris cu totul numai 26 de elevi;
întunecat la minte şi numai atunci
nic în lumea asta, pe cândva fi mare. faţă de anul trecut un scăzământ de
mai e vieaţâ în el, când beutura îl
iritează, îi mai aţîţă şi mişcă sângele. Bunule cetitor! Fă-te cel mai 5 elevi.
Atunci el începe a sări şi a juca, cum aprig propovăduitor printre poporul Dintre elevii înscrişi la gimnasiu,
juca şi acum când să uita satul la el, nostru al învăţăturii de a ţinea departe după religiune sunt: în cl. I. gimuasială
şi jucând ochii îi sclipesc şi-’i strălu pe copii dela ctmoaşterea şi gustarea 36 gr.-or., 2 gr.-cat., 2 ev.-ref. — 40;
cesc ca la lunatici, par’că ar fi pri beuturilor spirtuoase I Nici a bea între în cl. II. gimnasială: 36 gr.-or., 1 gr.-cat.,
vind pe cealaltă lume, dela o vreme ei nu e lucru cuminte, căci ei atunci 2 de rel. mosaică -3 9 ; în cl. III. gim
beutura ce-’l arde stomacul începe a cer, ear’ dacă chiar ai beut, şi ei au nasială : 34 gr.-or., 2 gr.-cat. = 36; în
să domoli, flăcările din Iăuntrul lui dau cerut, păcăleşte-’i cumva cât să nu cl. IV. gimn. 30 gr.-or., 4 gr.-cat. —-- 34.
