Page 10 - Bunul_Econom_1901_33
P. 10
Pag- 2 BUNUL ECONOM ___________ ____ Nr. 34
produce ori-când fel şi fel de tulburări serie bună ori la atât de răsplătitorul rurale mai principale. In anii următori
în ţară. negoţ. Să băgăm de samă, să n’ajungem se vor înfiinţa treptat, atât în oraşe
Hotărîrea ministeriului român e în strîmtorările fraţilor noştri din Ţară, cât şi la sate, şi alte şcoli, în confor
fără îndoială un act de înţelepciune. căci pe ei îi scot şi din strîmtorări mitate cu prevederile legilor mai sus
Iată pentru-ce îl salutăm cu bucurie şi bărbaţii lor de stat, oamenii lor buni, menţionate.
atragem atenţia măestrilor noştri asupra dar’ pe noi aici cine ne va scoate ?
In scopul arătat, Ministerul Ins-
lui. Ne-avend în Ţară azi destui mă Le-ar părea bine să ne înfundăm, să
trucţiunei publice are trebuinţă de me
estri români cari se fie aplicaţi ca in ne mâncăm unii pe alţii şi să perim seriaşi destoinici şi experimentaţi în
structori (învăţători) în şcolile ce le în prin noi înşine. De aceea stăruim de diferite ramuri de meserii, cărora
fiinţează .statul, — ministeriul român nou, ca părinţii noştri să-’şi dee bine urmează a li-se încredinţa învăţământul
ne dă veste şi nouă Ardelenilor şi sama cum îsi cresc fiii, si să îmbrâti- meseriilor în atelierele acestor şcoli.
Ungurenilor, că primeşte şi din mijlocul şeze cu ei mai cu dinadinsul şi carierele
(Maeştrii vor trebui să cunoască şi
nostru măestri harnici, şi-’i aplică acolo economice. desemnul aplicat la meserie şi, pe cât
ca instructori, dându-le plată fixă la * posibil, să fi absolvit cursurile unei
lună şi şi per cente (părţi) din venitul Circulara pentru meseriaşii noştri, şcoli industriale).
curat al lucrurilor vendute de şcoală. de care vorbim mai sus, e, popularisată,
Meseriile, în vederea cărora Mi“
Cei-ce dar, deşi măestri buni, în următoarea:
nisterul Instrucţiunei publice are tre
urma concurenţei mari sau a unor îm-
Ministerul instrucţiunii publice şi al cultelor. buinţă să angajeze măestri-instructori
pregiurări maştere, la noi nu se mai
pentru şcolile ce voeşte a înfiinţa, sunt
simt fericiţi, înştiinţeze-să că voesc să Inspectoratul învăţământului industrial.
deocamdată următoarele:
treacă la şcoalele de care vorbim în
Domniei Sale
România, şi pot avea frumos viitor. 1) împletitori de răchită, papură,
Domnului D r. lo a n Mihu,
Faptul că să caută şi pe la noi măestri, Preşedintele societăţii econom ice române din Orăştie. paie, trestie şi panglică de lemn (Spân).
2) Frânghieri.
e semn că scumpa Românie are lipsă
Bucureşti, 9 August 1901. 3) Lemnari-rotari.
de măestri români, pe care statul însuşi
Domnule Preşedinte / 4) Ferari (tauri), cunoscând şi
îi va sprigini, şi ei pot avea acolo
potcovăria.
frumos viitor, căci statul însuşi vrea să In basa legilor asupra învăţămân
5) Butnari (dogari).
încuragieze şi să cultive mai serioa tului profesional din 31 Martie 1899
6) Tinichigii (pleuari).
meseriile. şi 9 Iulie 1901, Excelenţa Sa dnul
7) Olari-ceramişti.
Spiru Haret, Ministrul Instrucţiunei
8) Pâlărieri.
Părinţii români dela noi să înveţe Publice, a luat decisiunea, publicată în
9) Cojocari.
şi ei ceva din istoria aceasta. Precum »Monitorul Oficial« al Regatului Româ
10) Curelari.
am mai scris, şi la noi să îmbulzesc niei, cu Nr. 95 din 29 Iulie 1901, de a
11) Perieri.
mulţi a-’şi ţinea copiii la şcoală ani şi înfiinţa cu începere dela i Septemvrie
ani, tără a se gândi la capăt, că ce a. c. vr'o 40 de şcoli de meserii, aşe Candidaţii admişi vor fi angajaţi
va fi şi ce vor putea, în loc a-’i opri zate în diferite localităţi din Româ- de Ministerul Instrucţiunei publice, cu
după 3 — 4 clase şi a-’i da la o me- . nia, şi mai cu deosebire în comunele contract pe p ani, contract ce va putea
F O I T A ţile caselor lor, începură şi ele a blăs- asta, a Paştilor, a putut să facă o preum
9 .
tăma. Repetau şi ele ce auzise din blare la ţară. Are ocasie să facă şi pu
gura bărbaţilor lor. ţină practică, ajutând inginerului la mă
IN D U R A R E
La curtea boerească era lumină în surătoarea de a doua zi. Ce frumoasă
— NUVELĂ —
toate părţile. Ograda plină de argaţi, seară! exclama mereu în gândul lui.
(Urmare) ear’ la bucătărie, slugile dădeau din Din liniştea aceasta adâncă si fer-
»
j
— Ce să vă fac, zicea sub-pre- colţ în colţ grăbind să gătească mân mecătoare, elevul fu deşteptat de sgo-
fectul suindu-se în trăsură. Cum o scrie cările, ce poruncise boerul pentru oas motul discuţiei din casă. In acelaşi mo
la lege, aşa v’o da dreptate. peţii din astă seară. In sufragerie, cu- ment, inginerul eşea sgomotos din casă,
Aşa!... aşa! strigau mai multe gla conu Ieni, inginerul şi sub-prefectul îşi venind spre el.
suri, aşa să-i ajute Dumnezeu ! I-o că deschideau pofta de mâncare cu nişte — Da d-ta ce stai aici singur,
dea pe cap blăstămul satului întreg. păhăruţe cu mastică. Vorbeau sgomotos domnule Paltin ?
Trăsura sub prefectului plecă spre despre măsurătoarea de a doua zi, că — Uite, domnule inginer, privesc
curtea boerească, ear’ ţăranii rămaseră zând mai totdeauna de acord. si eu satul!
un moment tăcuţi şi desnădăjduiţi Elevul dela şcoala de poduri şi Ii aşa de frumos afară! Mi-aduc
Se înserase. O parte din săteni şosele, aşezat pe scările ceardacului, aminte de satul şi de copilăria mea.
plecară în spre casele lor, ear’ alţii cu privea cu nesaţ satul în vale. I-se pă — ■ Masa e gata. Avem bunătăţi
moş Şerban şi cu moş Sandu intrară rea că priveşte satul lui. Cerul acela de tot felul. Vino înlăuntru!
în crîşmă ca să se mai sfătuiască. senin, liniştea şi mirosul acela dulce de Elevul să sculă încet. Par’că nu
Crîşma era plină de oameni; unii in primăvară îi aduse aminte de satul şi se îndura să părăsească priveliştea sa
trau, alţii eşeau. Era o ferbere gene de toată copilăria lui. Ce plăcere neaş tului. Masa era plină cu tot felul de
rală în tot satul. Femeile, pe la por- teptată, se gândea el, că în vacanţa mezeluri. Bietul elev nu ştia cu cari să
