Page 11 - Bunul_Econom_1901_33
P. 11
Nr. 34 BUNUL ECONOM Pag. 3
fi reînoiţ, însă cu dreptul pentru Mi aduce la cunoştinţa meseriaşilor locali, înştiinţa, si se adreseze la redacţia foii
nister, în caşul când nu ar fi mulţumit cuprinsul intervenirei de faţă, pentru-ca «Bunul Econom», care le va servi cu
de capacitatea; destoinicia, activitatea toţi acei cari ar fi dispuşi se primească blanchetele de lipsă pentru insinuare
şi purtarea măestrului angajat, de a posturi de măeslri-instructori pentru la ministerul român.
desfiinţa contractul în intervalul pri şcolile de meserii, si facă cunoscut
milor 2 ani. aceasta, conplectând câte un exemplar
Măestrii angajaţi vor primi, în din alăturatul buletin, din care vă „Gazeta Transilvaniei^
genere, un salar lunar de ioo lei. La trimitem 30 exemplare. despre
unele, înse dintre şcolile ce se crează, Cererile presentate prin buletine şcoalele de meserii din România.
salarul va putea fi sporit până la 150 după modelul alăturat, vor putea fi
lei lunar Ministerul va desemna per primite deadreptul de d-voastră până
soanele cărora li-se vor încredinţa la 1/14 Septemvrie a. c., rămânând se Vorbind despre circulara ministe
posturile de măestri la aceste din ni-le comunicaţi nouă, la adresa de rului român de culte, despre care vor
urmă şcoli. mai jos, îndată după aceasta, pentru bim şi noi la locul prim, »Gazeta Tran
In afară de salarul fix lunar, care a putea lua disposiţiunile necesare. silvaniei«, din Braşov, ziar cu judecăţi
va fi de 100 lei în cele mai multe Adaug, în fine, că întru-cât pen bărbăteşti în treburile poporului nostru,
caşuri, măestrul va avea dreptul şi la tru unele meserii nu s’ar găsi, după scrie în numărul de Dumineca trecută
o parte din bineficiul resultat din vân părerea d-voastră, destui meseriaşi următoarele:
zarea obiectelor lucrate in ateliere, ast români, îndeplinind condiţiunile ce sunt Prin această hotărîre ministerul
fel cum se prevede prin legea din 31 a se cere unor măestri pentru şcoli de are de gând a inaugura o epocă nouă
Martie 1899 (artic. 37 şi 49). meserii, veţi putea primi cereri şi din pentru mişcarea industrială în România.
partea meseriaşilor saşi, avizaţi de
Intru-cât inistalaţiunile disponibile In desvoltarea prea repede, ce a
d-voastră în această privinţă, prin
vor permite aceasta, măestrii vor putea făcut-o ţeara românească în aceşti din
mijlocirea comitetelor reuniunilor lor,
eventual avea şi locuinţă. Ministerul urmă treizeci de ani, nu se poate nega
ori prin publicaţiune în ziar, cu condi-
nu ia înse nici un angajament în această mai ales, că industria şi comerciul au
ţiune, însă, ca aceştia să cunoască bine
privinţă. fost cam părăsite de cătră Români şi
încredinţat, că în oraşul d-voastră limba română. golul lăsat de ei, a fost umplut de co
In speranţă, că ne veţi acorda
şi în localităţile încunjurătoare, se gă mercianţi şi industriaşi streini, cu deo
tot concursul şi sprijinul d-voastră în
sesc meseriaşi de specialităţile mai sus sebire jidani.
această împrejurare, vă rog, domnule
arătate, îndeplinind condîţiunile de ca S’au înfiinţat o mulţime de şcoale
Preşedinte, se binevoiţi a primi dim
pacitate şi bună purtare cerute pentru secundare, gimnasii şi licee, cu învăţă
preună cu viile noastre mulţămiri,
posturile de măestri-instructori la şcolile mânt gratuit. Părinţii, ademeniţi de în
încredinţarea consideraţiunei noastre
de meserii ce sunt a se înfiinţa în lesnirea, ce li-se dădea prin această
prea distinse.
România, şi în basa autorizaţiunei gratuitate şi prin speranţele frumoase,
Inspectorul învăţământului, industrial
Excelenţei Sale D-nul Ministru al ce le aveau, că copiii lor vor ajunge
&. Kazu.
Instrucţiunei publice, vin a vă ruga, domni mari, vor duce un traiu uşor şi
domnule Preşedinte, se binevoiţi a PS. Măestrii ce ar dori a se vor incassa lefuri grase, s’au îngrămă-
înceapă. Cuconul Ieni lăuda într’una motoşi. După trei sticle de vinul cel într’una o păreche de cai, ce-şi cum
măslinele şî icrele de chefal, cumpărate vechiu de cinci ani, sub-prefectul nu părase, ear’ cuconul Ieni părea grav şi
dela Galaţi, spunend oaspeţilor că acelea mai cunoştea dacă a patra era tot de foarte preocupat. Elevul numai, îl as
sunt din patria lui. acela. Curiositatea ştiinţifică a ingine culta cu un fel de interes şi curio-
Farfuriile cu mâncări nu se mai rului, îl făcuse să încerce toate vinurile, sitate.
isprăveau. Sub-prefectul îndrăgise foc şi tot căutând să găsească unul, care Cuconul Ieni, crezând că a sosit
vinişorul cel de cinci ani al lui cuco i-ar plăcea mai bine, ajunse şi el că momentul, deschise vorba despre mă
nul Ieni. Era bun, în adevăr. Cuconnl nu le mai putea deosebi. Cuconul Ieni surătoarea de a doua zi.
Ieni nu-1 scotea dela pivniţă de cât era foarte cumpătat la beutură. Rare — Mi-au scos sufletul ţăranii ăş
numai când avea musafiri de masă. ori trecea limita hotăritâ. tia ! să plânge el. De ani întregi îi fac
Jupâneasa Lina, femeea de încre — Da d-ta nu bei nimic domnule? se înţeleagă că imaşu nu e al lor. Iacă
dere a lui cuconul Ieni, servea de mi zicea cuconul Ieni, adresându-se ele acum am găsit şi un document, prin
nune. îmbrăcată curat, legată pe cap vului. care o să le probez la judecată că mai
cu o batistă albă ca omătul, cu mâne- — Mulţumesc, domnule, am beut mult de jumătate din imaş se ţine de
cuţele capotului suflecate până la coate, deja vre-o două pâhare; nu pot mai trupul moşiei mele. Cuconul Radu dela
ca să-şi arete braţele albe şi grăsulii, mult; mi-e frică să nu mă doară capul. care am cumpărat moşia ştia şi el de
arunca şi ea câte o vorbă, încercând Sub-prefectul era vesel de tot aceasta, dar’ m’a rugat să-i las pe ţă
se facă glume pe seama boerilor. Când Par’că-i venea se cânte. Inginerul isto rani să-şi pască vitele pe imaş. Docu
servea câte un fel de mâncare, venea risea întâmplările lui pe vremea când mentul datează de mai nainte de a fi
tot în spre partea inginerului, atingen- îşi făcuse studiile la Paris. Istorisea şi el proprietar. E vechiu de tot; dar’
du-i mereu umărul cu braţele ei. Me rîdea, tăcând singur haz de ele; nimeni cred, că tot o să aibă valoare. Eu i-am
senii deveneau din ce în ce mai sgo- nu asculta, că sub-prefectul îşi lăuda îngăduit destul. Trebue acum să mă
