Page 12 - Bunul_Econom_1901_33
P. 12
Pag- 4 __________ _ BUNUL ECONOM Nr. 34
dit cu copiii lor la gimnasii şi la licee tea stârue se treacă prin gimnasiu, nu
şi în urmă la universităţi. De aici a Ş t i r i d e t o t f e l u l
mai ca se ajungă »domn«.
urmat, că ş’au înmulţit peste măsură
Ce se întâmplă cu astfel de ti Despărţământul Deva (VIII)
oamenii cu carte, ear’ la meşteşuguri
neri? Când ies din şcoalele medii, nu al Asociaţiunii e convocat la adunarea
şi la comerciu le era ruşine se se ducă.
ştiu ce se înceapă şi Ja ce se se aplice; generală anuală, pe 8 Septemvrie n. la
A venit deci tocmai la timp în
aleargă după câte un stipendiu şi dacă Hondol. Vom publica programul.
toarcerea pe calea cea bună până ce
unii dintre ei au norocul se-1 capete,
e cu putinţă a câştiga îndărăt, terenul
în cele mai multe caşuri, nu se ajung f Generalul Aron Bihoi. „Foaia
ce s’a perdut.
nici cu acesta şi duc pe la universi Diecesană1' din Caransebeş, scrie despre
La noi, deşi nu există gratuitatea
tăţi o viaţă plină de lipsuri: reposatul general următoarele: Nemi
învăţământului, cu toate acestea vedem, loasa moarte ear’ a răpit pe unul din
După ce absolvează şi cursurile
că cei mai mulţi părinţi, chiar dacă se tre cei mai distinşi fii ai poporului
academice, stau din nou înaintea unei
află în condiţiuni materiale slabe, do
mari întrebări: Ce se înceapă ncătrău nostru, cari prin neobosita lor stră
resc să-şi vadă copilul om cu carte şi duinţă, s’au înălţat la cea mai înaltă
se apuce? In funcţiuni publice nu li-se
fac toate jertfele, ca să-l trimită la posiţie pe cariera militară şi şi-au păs
oferă mai de loc posibilitatea de-a în
gimnasiu. trat în inima lor cavalerească până la
tră, bine ştiind cât de mult împedecă
Bună e şi cartea pentru cine e ultima clipită iubirea catrâ neamul, din
împrejurările vitrege politice ori-ce ca
bună, dar’ ca se şi-o poată cine-va câş care au eşit. Primim trista ştire, că
rieră a tinerilor noştri în oficiile pu
tiga trebue se fie înarmat înainte de Generalul Aron Bihoi după grele sufe
blice.
toate cu mijloace materiale suficiente, rinţe a trecut la cele vecinice Mercuri
ca se nu reraână cu cartea învăţată pe Urmarea este, că mai adese-ori, în 7 August (st. n.) în oraşul Orăştie;
jumătate. Nimeni nu poate fi mai amă- tinerii aceştia nu-şi pot găsi oeupaţiune ear’ Vineri în 9 August 1901 s’a în
rît, decât omul, care începend a învăţa, potrivită cu pregătirea lor şi devin mormântat tot acolo, cu pompa care
din causa lipsei de mijloace, e silit se vrând nevrând proletari intelectuali, pe să cuvine unui fruntaş militar.
întrerupă învăţătura. Un asemenea om când dacă de timpuriu s’ar fi dedaţ Regretatul defunct s’a născut la
ajunge a fi nemulţumit cu sine şi cu la comerciu şi meşteşug, ar fi ajuns la 11 Iulie 1834 în comuna Cuşiciu lângă
lumea şi devine spre greutate cercului , o stare, deşi modestă, dar’ mai bună, Biserica-Albă, unde tatăl său era staţio
în care se învîrteşte. mai sigură şi mai independentă. nat în calitate de oficer.
Şi-apoi mai e bună cartea mai E deci la loc ca şi Românii de După-ce a absolvat, după osul de
ales pentru acela, care dispune şi de dincoace se-şi îndrepte privirile în vii atunci, şcoalele elementare române şi
calităţile spirituale, pentru a şi-o câş tor cu mai mare seriositate asupra în germârte, la anul 1849 a întrat în
tiga; Şi cu toate acestea vedem, că drumării tinerimii pe cărarea comerciu- şcoala de cădeţi din Gratz, din care la
mulţi părinţi nu mai cercetează dacă lui şi a meseriilor. anul 1853 eşind cu rangul de cadet fu
copilul lor are cel puţin talentul de trimis la Milano în Italia la regimentul
lipsă pentru învăţătură, ba adeseori ştiu Nr. 49 imp. şi reg. de infanterie. La
cât e de greu la cap şi cu toate -aces- 6 săptămâni dupâ-ce a întrat în acest
gândesc, şi la interesul meu. De ce să Am se iau peste o sută de galbeni cu iarnă, ar trebui să-l plăteşti mult
nu-mi capăt un drept, care-mi aparţine? dela ei, O să-mi muncească ei, nu-i mai scump, angajându-1 vara în toiul
— Deh, cucoane Ieni, eu nu cam vorbă, pentru banii aceştia, dar’ de da muncei. Vezi cucoane Ieni, eu spun
pricep legile, zicea glumind inginerul, torie tot nu o se se mai scape, că dacă, cum cred că sunt lucrurile. De altfel
da zeu, nu ştiu cum ai să probezi pro de exemplu, unu plăteşte datoria în mie mi-e egal. Mâne o să fac măsură
prietatea imaşului cu un document de vara aceasta, în cursul iernii viitoare toarea aşa cum crezi d-ta că ai drept
pe vremea lui tata Noe. De vreme ce ear’ vine se ceară parale. Şi ia să nu şi curtea va hotărî dacă trebue menţi
ţăranii s’au folosit de acel imas de le dai! că nu-i mai prinzi la muncă. nută măsurătoarea mea sau nu. Până
>
f
atâta vreme, ca nişte proprietari, poţi — D-tale ce-ţi pasă, nu perzi ni atunci îţi doresc reuşită, continuă ingi
se le mai conteşti dreptul? Ce zici mic, zicea inginerul; munca tot trebue nerul, sorbind de duşcă încă un pahar
domnule sub-prefect? se o plăteşti. Ba încă, cred că-ţi vine de vin.
— Eu cred, domnule inginer, că mai bine d-tale împrumutând bani aşa Elevul urmărea cu o atenţie în
ţeranii au stăpânit pe nedrept imaşu. înainte. Că omu fiind la nevoe în tim cordată toată discuţia asta. In mintea
Heh, domnule! dumneata nu cunoşti pul iernii, îl ai d-ta în palmă şi poţi lui se desfăşurau nişte amintiri vechi,
pe ţăran! E cârciobov al dracului! Şi să-i pui condiţiile cum voeşti pentru vagi de tot. Când eram mic, îşi zicea
dacă ar putea, toată viaţa lui n’ar face munca din timpul verii. el, par’că tot aşa auziam mereu vor
de cât se se judece. E în stare se se — Aşa e, răspunde cuconu Ieni, bind pe tata şi pe moş Vasile de pro
ducă zile şi nopţi întregi pe jos numai cu jumătate de gură. Dar’... vedeţi, eu prietarul dela noi. Totdeauna erau plân
de gustul de a se judeca. nu pot nici odată să-mi am banii mei. geri prin satul nostru din'causa imaşu
— Şi când aţi şti, zicea cuconu —- Eu pariez, continuă inginerul, lui. Totdeauna, tata să plângea că nu
Ieni, cu glas insinuător, cât am făcut că cu sistemul acesta plăteşti ziua de mai poate scăpa de datoria ceea dela
pentru ţeranii ăştia! Le-am dat în tot muncă ieftin de tot, nici pe jumătate. proprietar Şi de aceea, în timpul verii,
deauna parale şi tot ce le-a trebuit. Că dacă ţăranul nu ţi-ar fi dator de tata nu mai putea nici-odată să are
