Page 13 - Bunul_Econom_1901_33

Nr. 3 4 ________ - _______ BUNUL ECONOM___________ __________ ______________Pag. 5

regiment, defunctul a avansat la gradul Pe răposatul general pe lângă se recomandă aer curat şi hrană îm­
-de sublocotenent, mai târziu tot în multe alte rudenii, cunoscuţi şi prieteni belşugată. D-nii Launelongue, Achard
acest regiment ajunse locotenent şi în
îl deplânge soţia lui Elisâ n. Griirin şi şi Gailard, au încercat a arătă însămnă-
urmă căpitan. In calitatea aceasta ia
unicul fiu Ludovic (loan, Pavel) apoi tatea acestor trei împrejurări prin ur­
parte Ia răsboiul din Italia şi în bătălia
surorile Elena măr. Dimitrieviciu, Rosalia mătoare probe:
sângeroasă dela Magenta a fost vulne­
rat prin un glonţ măr. TopaŞ şi cumnaţii Pavel Dimitrie­ Mai întâiu au pus 20 de cobai
viciu, locotenent imp; şi reg. şi loan
In anul 1866 ia parte la răsboiul (porci de India) tuberculoşi, să respire
Topal, major imp. şi reg. în retragere. aer necurat, plin de praf; din aceşti
prusian şi pentru ţinuta sa bravă în
nefericita luptă dela Koniggrătz a pri­ cobai 18 au murit peste şase luni, pe
mit drept distincţiune crucea pentru Pentru masa studenţilor dela când din alţi 20 tuberculoşi nesupuşi
9
merite militare. înaintând la gradul de gimnasiul român gr.-or. din Brad au la acest regim 17 rămaseră în vieaţă.
major a fost transferat la regimentul binevoit a contribui următorii domni: Asta ca probă despre însemnătatea
Nr. 50, ear’ în calitate de vice-colonel Teodor Panciovan, preot 3 cor., aerului curat,
a servit la regimentul Nr. 79 în Otoăac. loan Savu, notar pens. 5 cor., Corne- Pentru a arăta urmările odichnei
Devenind colonel i-s’a încrezut comanda liu Panciovan, capelan 2 cor., Petru au fost luate 3 grupe de câte 10
regimentului românesc Nr. 64 din ţi­ Nicse, notar 5 cor., Lazar Ciuta, prac­ cobai, puşi în aceleaşi condiţii de hrană
nutul Orăştiei, pe care comandându-1 ticant de notar 2 cor., Vasile Murgu, şi locuinţă. Au pus, întâia grupă la
mai mulţi ani, l-a ridicat la perfecţiune econ. 1 cor., Chirii Ţura, econ. 1 cor., o odihnă aproape deplină, celelalte
extraordinară aşa, că la toate ocasiu- George Miclea, econ. 1 cor., Pavel Mi- două trebuia să străbată una 480 de
nile, la toate manevrele şi întreprinderile clea, comerciant 2 cor., Traian Murgu, metri, alta 960 de metri pe zi. Expe­
a secerat laude strălucite dela locurile comerciant 2 cor._, Traian loan Murgu rienţa începu la 19 Octomvrie 1900.
mai înalte. 1 cor., Pavel Miclea, econom 1 cor., Până azi prima grupă avu numai doi

Servind lungul şir de 41 de ani toţi din Iertof. loan Petroviciu, paroch morţi, s’a stins întreagă a doua la 1
In muncă obositoare şi sdruncinătoare Ciclova-rom. 10 cor. Suma 38 cor. Martie 1901, şi a treia la 31 Ianua­
de sănătate, îşi cere pensionarea şi la Primească toţi binevoitorii contribuitori rie 1901.
ocasiunea aceasta Maiestate Sa, supre­ cea mai viuă mulţumită din partea ti­ In sfîrşit spre a arăta rolul hrăni-
mul beliduce, pentru meritele şi virtuţile nerimii studioase! Direcţiunea gimna­ rei bune o grupă de 10 cobai bolnavi,
lui militare îi confere caracterul de stului român gr.-or. din Brad, in 10 fu hrănită în fiecare t\ cu 100 grame
General-major şi ordul coroanei de fer, August 1901. Georgiu Pârău, dir. gimn. de pâne, 1 kilo de iarbă verde şi
tărîţe după voe (cam 500 gr.), pe când
pe lângă care a mai purtat şi crucea
altă grupă de 10 cobai primi numai
pentru prestaţiuni militare şi medaila Lupta contra oftice!. Congre­
pe jumătate din toate. Pe la 19
de resbel. Tatăl defunctului a fost sul contra tuberculosei (ofticei) ce se
Octomvrie, cei bine hrăniţi avură numai
•căpitanul Iosif Bihoi, de origine din ţine la Londra, va începe o luptă ge­
2 morţi, cei din urmă periră toţi până
satul Lăpuşnic în Alrnăj, ear’ mama nerală contra acestui flagel modern.
la 1 Aprilie 1901.
Măria n. Costiciu; ambii reposaţi odih­ Iată câteva noue cercetări :
Urmările trebue să fie aceleaşi la
nesc în cimiteriul din Caransebeş. Spre a lupta contra tuberculosei
oamenii tuberculoşi: aerul nesănătos,
munca încordată şi hrană proastă, în­
bucata noastră de pământ. In mintea trebue se-i iai cu biciu, ca să poţi face
tăresc teribila boală; pe când, întors,
lui se limpezia acum toată starea asta ceva cu ei!
cele mai bune mijloace d ea o depărta
nenorocită între ţeran şi proprietar. Şi Elevul se depărtă încetişor dela
stau în vieaţa la curat, cu o hrană
acum simţea mai bine, dându-şi seama fereastră şi se aşeză, copleşit de durere
îmbelşugată şi multă odihnă.
în care parte e dreptatea. pe scara din capătul ceardacului. Plân­
Cu inima sfâşiată de durere, vă- gea că un copil.
Pentru soldaţii ţărani. Minis-
zându-se că a stat la masa unui asu­ In ameninţările sub-prefectului, sim­ ♦ 1
trul de răsboiu a dat îndrumare, ca
pritor, eşi în ceardac să se răcorească ţea umilirea neamului lui întreg.
soldaţilor ţărani, cu începere din anul
puţin, se aibă un moment de linişte.
Sgomotul discuţiei din casă îl în- viitor, la cerere proprie, să li-se dee
-Se preumbla nervos prin ceardac vor­
fioră din ce în ce mai tare. Rămase slobozire a merge acasă pe timpul din
bind şi gesticulând singur. Făcea în
împetrit pe scară. 1-— 15 August, spre a fi de ajutor la
mintea lui, o adevărată apărare a drep­
Din întunerecul despre poartă să lucrul de câmp. La reîntoarcere ei vor
tăţii celor obijduiţi; ear’ prin picăturile
desfăcea din ce în ce o formă de om, avea să adeverească prin scrisoare dela
de lacrimi, ce-i umpleau ochii, satul în
apropiindu-se de casă. Era primarul primărie, că şi-au folosit timpul cu lu­
vale i-se părea ca un cimitir uriaş. Din
satului. In dreptu elevului, îşi scoase cru de câmp şi nu cu alt-ceva.
când în când să oprea la câte o fe­
căciula şi trecu repede spre bucătărie;
reastră, îşi ţinea respirarea, ca să poată
zise câteva vorbe încet unui servitor şi
asculta discuţia sgomotoasă din casă. Pentru ducerea Jidanilor din
aşteptă în faţa ceardacului.
Pumnii şi fălcile i-se încleştau, auzind România, spre alte ţări, Societatea
Sub-prefecul eşi în ceardac şo­
strigătele ameninţătoare ale sub-prefec- zisă: «alianţa israelită din Paris« a ho-
văind şi trântind uşa sgomotos în
tului: tărît să cheltuească suma de 1,500.000
urma lui. (Va urma)
— He! domnilor, ţăranii ăştia nu lei. De ’i-ar duce numai pe toţi!
;mai sunt oameni; sunt fiare sălbatece;