Page 14 - Bunul_Econom_1901_33
P. 14
Pag. 6. _______________________ _________ BUNUL E C O N O M ____________ ___________________________________ Nr. 34
Nenorooiri In Rusia. Una Un ţăran român din Bănat a dat Eram convins că la urma urmelor se
după alta vin din Rusia veştile despre de ruşine cu opincile lui iuţeala unui vor întoarce şi ele la stup.
nimicirea pădurilor, şi satelor prin foc. tren vicinal. Ţăranul îşi scăpase din A doua zi dimineaţă, albinele
Seceta mare ajută în mod înfiorător tren năframa (batista), în care avea o eşiră la cules, prin urmare colonia
aceste nimiciri. In jurul Moscvei s’a hârtie de 5 fl. Fără multă văicăreală, avea o Regină. Credeam că voiu găsi
putut împedeca focul numai prin munca ţăranul deschise uşa vagonului, şi sări părul gol de albine, mare îmi fu mi
neobosită a soldaţilor. Alte focuri din jos din tren să-şi Caute averea. In gara rarea, când descoperiiu, pe păment,
jurul Moscvei au potopit sate şi au . cea mai apropiată drumeţii au spus aproape de arbore pe încăpăţinatele
omorît oameni. In jurul linei ferate dela conductorului, ce s’a petrecut. Acesta de ieri! Erau vre-o sută cincizeci. Ne
Nishegorod flăcările mistuie uri teren a însărcinat pe maşinist să se întoarcă putend să-mi explic această purtare,
păduros. Fumul des acopere toată câm cu locomotiva (maşina) şi să caute pe luai peria, depărtaiu uşurel albinele şi
pia şi face peste putinţă vederea la ţăran. Neaflând nimic, locomotiva s’a descoperii trupul unei tinere Regine,
depărtare chiar şi mai mică. reîntors earăşi în gară. Aici călătorii fără viaţă, ucisă, pe cât se pare de
Din guvernamentul Kazan se anunţă zăriră de-odatâ pe ţăran venind, şi el ceealaltă. Se strînseseră pe acest trup
asemenea focuri înfiorătoare, cari s’au rîdea şi cu inima şi cu ochii. neînsufleţit, cu nădejdea poate, de a-î
lăţit peste întinsele păduri ale statului — „Unde ai fost?“, îl întrebă ma da viaţa.
şi ameninţă cu totală nimicire şi pădu şinistul. Pentru a le arăta cât de mult le
rile particularilor. Din Kalupa anunţă o -— „Unde b a ş să fi fost“ răspunse compătimeam, luai moarta împreună cu
telegramă, că de câteva zile oraşul e ţăranul slobozind un nor de fum din tovarăşele ei şi le dusei în stup.
în întunerec învăluit în fumul pădurilor pipa cea scurtă, „mi-or căzut banii, Mă aşteptam la alte scene de tân
aprinse. In cercul Medyn focul a ni m’am dus după ei, i-am găsit şi de bu guire. Nimic. Ceva mai târziu, trei
micit fabrica Howard. Focul s’a întins curie, m’am b a ş băgat într’o crâşmuliţă, lucrătoare duseră afară trupul nenoro
şi asupra satului vecin nimicind 80 ca să trag o înghiţitură. Ş’acum eată- citei Regine. Natura îşi recâştiga drep
case şi lăsând oamenii pe drumuri. mă-’s baş aci“... turile şi noile sosite se puseră pe lucru.
Tot asemenea nenorociri se semnalează Trenul după-ce a luat cu sine pe Nu e curios de a vedea că albi
din satul Fedwor şi din Borissoglebsk. ţăran, a »sburat« mai departe... nele pot, timp de 24 ore, să jelească
pe Regină? E atingător şi în acelaşi
Mamă bestială O scenă sgu- Unde se bea mai multă bere. timp instructiv. Nu-mi vine a crede
duitoare s’a întâmplat în Viena, pe
In Austro-Ungaria au fost în anul Că avem aici numai un instinct; cred
Wăringstrasse, într’una din serile tre
trecut 1526 fabrici de bere, cari au mai degrabă că e o probă că albinele
cute. Un poliţist voia se ducă în arest
produs 21 mii. 546679 hl. bere încăr au pentru Regină o adevărată iubire.
pe spălătoreasă Iosefa Lebensaft, pen
cată cu o dare de 81 mii. 616.920 Mai probează încă, pe deplin, că roiul
tru cerşire neiertată. Femeia avea în
cor. Partea cea mai mare din această | care zboară poate avea mai multe
braţe un băieţel de trei luni şi când
cantitate a fost produsă în Austria, de matce; dar cred că e o excepţie.
poliţistul stăruia să-l urmeze, şi-a trân
unde se aduce şi la noi multă. Nici
tit bâeţelul nevinovat cu atâta forţă la
pe departe nu se poate măsura mo- Câţi ţigani sunt în Ungaria
păment, încât i-s’a crepat capul. Bes
narchia noastră cu Germania, unde au şi Transilvania? După statistica
tiala mamă a fost imediat dată judecăţii.
fost 19.281 fabrici de bere, cari au cea mai nouă în Ungaria şi Transil
produs 69.291.719 hl., aşadară rriai vania sunt 274.940 de ţigani. Din
Din minunile naturii. In gră
mult ca un hectolitru de locuitor. aceştia 50% nu mai Ştiu ţigăneşte,
dina parochială gr.-cat. din Şeulia-rom.
ear’ 24% ştiu româneşte. După reli-
s’a aflat un fir de cucuruz, care avend
Doliul la albine. Iată o intere giune 2 6 % % sunt gr.-or. sau otodocşi,
o singură rădăcină, a legat nici mai
santă descriere de E. Henriot asupra ear’ 4074% sunt gr.-cat. sau uniţi.
mulţi nici mai puţini de 20 de tulei
morţii unei Regine (matcă) a albinelor
(ciucălăi) de cucuruz.
într’un stup. Cadavre în saci. Un înfiorător
Ţetanul român şi trenul vi- In August 1900 prinsesem un cas se anunţă: In comuna Szent-Măr-
cinal. Trenuri »vicinale«, aşazicând de roiu de albine foarte frumos. Mi-a fost ton într’una din seri au sosit doi dru-
vecinătate, sunt acelea, cari umblă pe însă destul de greu, căci insectele se mari şi s’au sălăşluit la cârcima cea
linii noue mai mici, nu de stat, şi cari, grămădiseră în mijlocul unui păr. mare. După cină drumarii împreună cu
precum ştim, merg mult mai încet ca Neputend apropia de acel Ipc cu vizitiul cârcimarului au stat la câte un
cele de pe liniile mari, principale, să tia care-mi serveşte la această operaţie, păhar de vin până pe la miezul nopţii.
opresc la ori-ce hurubă de boctărie şi înodai de desubtul roiului, un şervet. Atunci la invitarea vizitiului s’au dus
stau de ţi-se ureşte, şi au vagoane Am dat repede cu o perie de câte-va toţi trei să se culce în grajd. Pe la 2
vechi, hurube ce nu se mai folosesc ori, am strîns albinele în şervet şi pe ore noaptea păzitorul de noapte întâl
pe liniile mari. Trenuri vicinale sunt urmă le am dat drumul într’un stup. neşte pe stradă vizitiul Pohânka An-
d. ex. azi în părţile noastre cel dela Ca de obiceiu, cele rămase în urmă drâs, pe când acela împingea la o că-
Piski la Haţeg şi la Petroşeni, dela se îndreptaseră şi ele spre stup. O mică roaie, pe care erau doi saci- legaţi. Pă
Vinţ la Sibiiu etc. Mersul încet al unui parte de albine, însă, cari păreau triste zitorul îl întrebă ce duce, la ce vizi
aţare tren e batjocorit prin următoarea şi încurcate, nu voiră se părăsească tiul răspunde, că doi saci de grâu îi
istorie: arborele, nici cu peria nici cu fumul. duce la moară. Păzitorului însă i-a pă-
