Page 2 - Bunul_Econom_1901_33
P. 2
Pag. 2 B UNUL ECONOM ________ - -' - ________ Nr. 33
In clasele normale toţi elevii în al naţiunei noastre"— de astădată l-a acestea, a ţinut o conferinţă cu corpul
scrişi sunt de religiunea gr.-or. ţinut profesorul: Ştefan Albu. profesoral, în care apoi, în special
După comitate în gimnasiy-' sunt: Din 8 20 Decemvrie, până în 12 şi-a expus toate observaţiunile sale,
89 din comitatul Hunedoarei; 20 din Ianuarie st. n. s’au sistat prelegerile, din atât cu privire la îmbunătăţirile făcute,
comitatul Aradului, 16 din comitatul causa morbului epidemic de şarlach,— cât şi despre scăderi cari, cu timpul,
Albei-Inferioare; 13 din comitatul Turda- unicul cas de morburi epidemice în trebuesc delâturate. Cu privire la in
Arieşiu; 3 din comitatul Bihorului; 4 analele scumpului nostru institut cul strucţiune, în general progresul e mul
din comitatul Sibiiului; 1 din comitatul tural. — Lăudat să fie însă D-zeu, ţumitor. Cu privire la scăderi, dl încre
Caraş-Severin; 1 din comitatul Sătma- nici un singur elev nu a devenit prada zut ministerial, între altele aminteşte că,
rului şi 1 din comitatul Bistriţa-Năsăud. morbului din cestiune. edificiul gimnasial, fiind în apropierea
In 17 Martie s’au mărturisit toţi piaţului, este expus sgomotului, cu
In clasele normale 25 sunt din
elevii, trecuţi peste etatea de 10 ani, deosebire în zilele de tîrg; curtea gim-
comitatul Hunedoarei şi 1 din comita
ear’ în 18 Martie s’au împărtăşit cu nasiului nu e destul de spaţioasă; bi
tul Aradului.
misteriul sfintei cuminecături. blioteca gimnasiului şi cabinetele mu
Au părăsit şcoala, dela gimnasiu seului, trebuesc înmulţite an de an. In
Din 28 Martie până în 8 Aprilie
3 elevi; ear’ din clasele normale au special nu e mulţumit cu salarisarea
au durat feriile sărbărei «învierii Dom
părăsit şcoala 2 elevi. profesorilor, că profesorilor li-se dau
nului«.
In 8 Septemvrie s’a tăcut invoca In 18 Aprilie s’a publicat con decenale şi nu cuincuenale, că relut de
rea sfântului Duch, ear’ după finirea cursul pentru primirea, la cursurile pre cuartir nu capătă ş. a.
serviciului divin, întrunindu-se întreg parandiei de stat r. u. din Deva. In 12 Maiu, tinerimea studioasă
corpul didactic şi tinerimea şcolară, în şi-a serbat petrecerea sa de vară »Ma-
In 19, 20 şi 21 Aprilie, a .visitat
sala de catechisaţiune, s’au cetit şi ex ialul«
gimnasiul nostru încrezutul plenipotenţiat
plicat legile şcolare-disciplinare. In 12 Iunie s’a înmormântat de
ministerial Gavriil Teglâs.
In 7/19 Noemvrie, ziua ferială, Sosit aici sus numitul încrezut mi pia memoria Teodor Pap, advocat, fost
serviciul divin cu „Parastas*1, întru me nisterial, după o scurtă conţelegere cu membru al Epitropiei, comitetului şi
moria Maiestăţii Sale, Impărătese-Regina directorul gimnasial, şi-a început visi- representanţei gimnasiale. La actul în-
Elisâveta. Discursul, comemorativ, cu tatiunea sa, asistând la întrebările şi mormântărei au luat parte corpul pro
această ocasinne, în anul acesta, l-a explicările profesorilor, precum şi la fesoral; învăţătorul de cant cu coriştii
ţinut prof. V. Boneu. răspunsurile elevilor, -în mai multe rîn- institutului nostru gimnasial, din care ~
In 30 Noemvrie — asemenea ziua duri, prin toatei clasele şi din toate prilegiu din averea decedatului, 180
terială, serviciu divin cu »Parastas«, obiectele de învăţământ. După-Ce a cor. s’a pus de bşsâ pentru formarea
întru eterna amintire a marelui Andreiu terminat cu examinarea a visitat bi unui fond pentru corul institutului
Bar. de Şaguna, fost Archiepiscop şi blioteca gimnasială şi toate cabinetele nostru cultural. '
Metropolit al Românilor gr.-or. din Un museului. A inspiciat cu deamăruntul Progresul elevilor în diferitele
garia si Transilvania. Discursul come- libelele de ocupaţiuni ale elevilor, nu obiecte de învăţământ, în genere a
morativ, despre nenumăratele merite ale mărul acestora, datarea acestora precum fost mulţumitor. Tot astfel s’a de
acestui bărbat epocal al bisericei şi şi corectura profesorilor. Finite toate clarat în privinţa aceasta şi M. Qn. D.
F O I T Ă soare, ce lucea deasupra ca un părinte Ce linişte, ce seninătate!
binefăcător. Nici o adiere de vânt. Co înspre sară, moş Şerban, mosc
pacii înmuguraţi par’că lăcrămau de Sandu şi Irina să coborau încet în
IN D U R A R E
bucurie. Pământul din grădini şi jŞin urma plugului spre sat. Vorbeau de
— NUVELĂ —
bătătura ogrăzilor să sbicea văzând cu nevoile lor, însă cu inima plină de nă
ochii, scoţând din el un abor uşor, ce dejdea că anul acesta o se fie mai
(Urmare din nr. 28.)
se perdea molatec printre crengile co mănos.
— Bună vremea, Ruxandâ. De
pacilor şi printre nuielele gardului. Inoptase binfe. Cei mai mulţi, tru
seară mergi la vecerne ? Toată lumea stătea mai mult pe-afară. diţi de muncă se gândeau la culcuşu
— Cum nu, ZoiţoL dacă mâne-’s Oamenii, la plug, răsturnau pământul rile lor. Liniştea şi nădejdea într’un vii
sfintele Blagoveştenii. în brazde mănoase; nevestele, acasă, tor mai norocos îi îndemna şi mai mult
— Da Irina unde i ? văruiau păreţii şi lipeau pe jos; babele la odihnă.
— S’o dus la plug cu Sandu. şi moşnegii, grămadă pe prispă, învio- De-odatâ însă, în mijlocul acelei
—- Ce vreme frumoasă de arat sati de căldură, stăteau de vorbă la linişti, care îndulcise, în ziua aceea, ini
e azi! soare; ear’ pe coasta dealului, copiii mile tuturor, isbucni o turburare ge
— Aşa e, poate o da D-zeu se săreau ca nişte iezi, săpând brânduşe nerală în tot satul. Vătăjelul dela pri
avem toată primăvara aşa. Ne-ar răs cu răzuşe de corn, Moş Trifu, alb la mărie dăduse de veste la câţi-va săteni
plăti D-zeu de munca zadarnică din faţă ca coala de hârtie, sta şi el gră că a doua zi o şă vie boeru dela Ga
anul trecut. madă pe prispă, învăluit de raze calde laţi cu inginera şi cu d l subprefect ca
Toată valea satului şi dealurile în şi dătătoare de vieaţă; priveşte cu drag să facă din nou măsurătoarea imasului.
i
vecinate pâr’că erau învioşate de pri pe Ionel care-’şi drege singur iţarii Moş Şerban într’o parte, moş Sandu
mele raze ale soarelui de primăvară, de Paşti. într’alta colinda pe la săteni, spunându-
