Page 3 - Bunul_Econom_1901_33
P. 3
Nr. 33 BUNUL ECONOM __________ Pag- 3
plenipotenţiat ministerial, cu ocasiunea naţiunile torurilor superioare, afaceri multe, în altele prin secetă prea înde
visitaţiunii sale oficioase. mai mici disciplinare ş a. lungată. Cei de vară dau o roadă mijlocie,
Moralitatea elevilor noştri, în ge Examenele publice ale semestrului Legumele, păstăioasele şi varza
nere a fost deplin mulţumitoare.' al doilea al anului şcolar 1900— 1901 s’au recules prin ploile cari au căzut
au decurs dela 20— 24 Iunie. în cele mai multe părţi ale ţerii.
Excese şi abateri mai mari dela
Desvoltarea ■/temeiului este îndes-
legile şcolare, nu s’au întâmplat în întreg
tulitoare. Meiu şi hrişcă timpurii se
decursul anului, ci numai unele abateri
mai neînsemnate, provenitoare din pe- Starea agricolă. recoltează; cele mai târziu, în urma
ploilor, se desvoaltă bine. Cânepa şi
tulanţă copilărească.
inul dau numai mijlociu. Tutunul s’a
Se notează la acest loc că: Din raportul ministerului ungar de
înciripat în urma ploilor. De asemenea
pentru promovarea moralităţii şi a re- agricultură dela 10 August a c. dăm
s’au tocmit napii de zăkar şi de nutreţ,
ligiosităţii între elevi, basa cea mai şi noi următoarele informaţiuni cu pri
care în general stau bine.
solidă a culturei celei adevărate, a vire la starea agricolă:
In Ardeal însă napii au suferit:
supraveghiat în continuu întreg corpul Recolta anului curent a fost so din causa multor ploi.
profesoral, ear’ directorul gimnasial şi cotită. Plantele de nutreţ dau în generali
profesorii Ştefan Albu şi Dr. Pa vel
La 30 IuUe" La 10 Aug. o recoltă slabă. In Ardeal s’au mai îm
Oprişa, au ţinut catechisaţiuni cu elevii, grâu . 34,835.500 măji m. 34,782.950 m. m.
bunătăţit încâtva în urma ploilor. Li
în toate Duminecile şi sărbătorile. secară 11,507-200 ,, „ 11,551.500 „ „
orz .10,128.400 „ „ 10,523.400 „ „ vezile naturale încă au dat slab. Păşu
Corpul profesoral, pentru de a ovgs. 9,652.800 „ „ 9,856.600 „ „ nea este mai îndestulitoare numai în
ţinea evidenţă despre progresul în studii, Datele dela 10 August sunt la tot părţile ardelene.
despre toată mişcarea internă şi externă caşul mai aproape de adevăr, pentru- Viile sunt frumoase. După ploile
a institutului, în fie-care lună a ţinut că sunt preţuite pe basa treeratului din urmă peronospora s’a ivit în multe
conferenţe profesorale ordinare, a luat de probă, care pe atunci s’a fost făcut locuri într’o mare măsură.
protocoale speciale, şi le-a aşternut Ven. deja în cea mai mare parte a ţerii. Recolta de prune, mere şi nuci va
Consistor Archidiecesan, spre pări Recolta de grâu reese deci cu fi bogată în părţile nordyestice şi ves
ntească revisiune şi aprobare. circa de 3 Va milioane măji metr. mai tice ale ţerii; în celelalte ea va fi slabă.
In conferenţele profesorale ordinare, mică decât a anului trecut. In România recolta grâului e mare,
corpul profesoral s’a consultat şi şi-a Secara va fi cu circa 420.000 m. deşi grindina şi ploile au causat multă
comunicat în mod colegial-reciproc m. mai multă ca anul trecut.
pagubă. Ploile încetând, grâul s’a putut
părerile şi experiinţele câştigate pe Orz nu va fi cât în anul trecut, secera, usca, căra şi, în parte, şi treera,
terenul instrucţiunei. asemenea nici oves. deşi în unele locuri cu mare întârziere.
Deosebit de conferinţele ordinare Asupra cucuruzului au făcut bine In privinţa bunăţăţii grânele sunt mai
lunare — corpul profesoral în decursul ploile, cari au căzut în cea mai mare cu seamă de două feluri. Cele secerate
anului, a mai ţinut şi conferenţe pro parte a ţerii. mai de timpuriu sunt roşii la bob, fru
fesorale extraordinare, de câte ori s’a Desvoltarea cartofilor a fost îm- moase şi grele. Aceste să plătesc mai
ivit necesitatea, în cari a resolvat ordi- pedecată în unele părţi prin ploi prea bine. Cele secerate şi uscate pe timpul
le vestea neaşteptată. Toţi sătenii per- cu pămentu nostru? Nu-’i ajunge, ar- dea căpătâiul. Ori pe care parte a
duse somnul. Se adunau grupuri, gru de-i’ar focu, atâta amar de pământ cât trupului se întorcea, simţea că o doare.
puri pe la porţile ogrăzilor, sfătuindu- îl mai mare? Moş Sandu zice că pentru
Doborîtă de atâta «bucium, începu,
se ce-i de făcut. cei zece galbeni, care i-a luat dela
puţin câte puţin, să se liniştească. Din
— ■ Ce spuneam eu, zicea moş Şer- dînsu, îi munceşte de trei veri şi tot
toate gândurile, unul par’că-i rămăsese
ban, cu glas sfâşietor: simţeam eu una nu să mai poate plăti. Se ne iee imaşu!
mai lămurit: să-l vadă într’o zi pe
ca asta! Va să zică el tot vrea să ne Da de pe moşia lui, nu scoate atâta
George al ei.
mai iee din dreptul nostru! Să nu ne fân că numai are ce tace cu el?...
Cu sufletu plin de doru lui, îşi
lăsăm, oameni buni! Se ţinem la drep Colo, în vale la sălcii, are stoguri cât'
simţea tot trupul cuprins de aceleaşi
tul nostru. Că dreptatea-i cu noi!... dealul de mari ... Ce urât îi Grecul
fiori ca altădată. I-se părea că George
Şi... mare-i D-zeu! acela!.. Are o barbă şi nişte ochi
e lângă ea. îşi stringea sînul fraged, cu
Era deja târziu şi lumea din sat par’că-’i ucigă-1 toaca! Şi George are
mânile. Se simţea aşa de bine acum !
nu se liniştise încă de tot. Pe icî pe ciudă pe el.... Eh, dacă ar fi şi el aici,
In liniştea asta adâncă şi nemăsurat de
colo, mai vedeai câte unul eşind dela mâne!
dulce, somnul o fură lin, uşor de tot
vecini, dându-şi întâlnire pe a doua zi. Amintirea de George. o făcu să
să-o ducă departe, departe., acolo, unde
Toată sara aceea, Irina nu se des- tresară ca la lumina unui fulger neaş trăeşti un secol într’o clipă, în lumea
lipise o clipă de moş Şerban şi de moş
teptat. Oare ce-o fi făcând el acu? visurilor copilăreşti.
Sandu. Se culcă şi ea foarte târziu,
Cine ştie!... Oare o să mai vie?... Să *
nerăbdătoare să vadă ce o să se în * *
temea să-’şi mai facă întrebări despre
tâmple a doua zi. Cum? se întreba ea; Neliniştea, ce isbucnise de cu seară
mos Serban zice că Grecu acela vrea el. Inima şi tâmplele i svâcneau cu în sat, creştea din ce* în ce a doua zi.
» /
să ne iee imaşu. Da de ce? Ce are el putere; se svîrcoleau în pat de-şi per- In ziua de Blagoveştenii, după
