Page 4 - Bunul_Econom_1901_33

Pag. 4 BUNUL ECONOM Nr, 33

îndelungatelor ploi, sau după acele, pre câtă sămânţă trebue sămănată sămenţă ne trebue pentru un astfel
sunt mai spălăcite şi mai uşoare; dar’ peste tot, şi apoi în deosebi despre de strat? Poate nici un pumn.
ele fiind pe deplin coapte sunt foarte câtă sămenţă se cere la spicoase. Mai sunt şi alte multe plante, la?
potrivite pentru sămănat şi, în lipsa de a căror prăsire nu trebue multă să­
Ştim, că unele plante au trebuinţă
grâne în cele mai multe ţări, au se mânţă, d. p. tâbacul şi hemeiul, deoa-
de mai mult, altele de mai puţin spaţ
fie şi ele destul de căutate! Aceeaşi e re ce şi acestea vin puse în depărtări
(loc), pentru-ca să se poată desvolta
şi starea secării, a orzului şi ovăsului. mai mari unele de altele, pentru că prin­
amăsurat firei lor. Si chiar, una si
>
,
j
Soiurile alese au luptat mai uşor cu tre ele trebue săpat şi mai cu samă
aceeaşi plantă, până e tinără,are tre­
vremea. Aşa săcara uriaşe de Schlanstedt, pentru-că, mai târziu desvoltându-se la
buinţă de spaţ mai puţin, ear’ mai târ­
orzul de Hanna, ovăsul Ligovul, învin­ mărime însemnată, au trebuinţă de
ziu de spaţ înzecit şi însutit mai mult.
gătorul şi Negrul de Coulommiers, au mult spaţ.
Merii, perii, nucii şi alţi pomi se
dat o recoltă deosebit de mare. Cucu- Şi apoi, ce mare deosebire e între
ruzele au legat şi leagă mulţi ştiuleţi. samănă de obiceiu deşi, astfel că pe sămânţa, de care avem trebuinţă la
spaţ de un metru pătrat încap zeci şi
Meiurile şi mohoarele vor da cele mai prăsirea de napi, cucuruz, spicoase ş a.!
chiar sute; dar’ din ce cresc, trebue
mănoase recolte; asemenea şi cartofii, Aşa de pildă la un jugăr de pă­
să fie răriţi, asa că mai târziu, unul
napii şi fasolea, cari au fost săpate mânt sămănât cu napi, în rînduri şi
Singur nu se mai mulţumeşte cu spaţ
bine la timp potrivit Iarba e cu îm- în cuiburi, trebue 7— 11 chilogrami de
de, un metru pătrat, ci are trebuinţă,
belşugare chiar şi prin mirişti. Pomii şi sămânţă. La un jugăr de pământ, ce
cu deosebire în plină desvoltare, de zeci
viţa de vie dau bine. e de a se sâmăna cu cucuruz, dacă
de metri pătraţi.
Rusia va avea o recoltă slabă. sămânţa se pune cu mâna în cuiburi,
De asemenea Asia-Mică. Aşa e şi cu legumele, cari se ră­ sunt de ajuns 8—-12 litre, chiar pu-
Ziarele franceze, germane, engleze sădesc, d. p. curechiul, cărârabele, ţe- nându-se câte 3— 4 boabe într’un cuib.
şi americane, spune R, Ec., toate vestesc lerul ş. a. Acestea încă se samănă
La jugăr se cer de obiceiu cam
o urcare însemnată a preţurilor, după- foarte dese, ca apoi mai târziu să se
8 ferdele de grâu pentru sămănat,
ce recolta este nemulţămitoare, nu scoată şi răsădească în oare-cari de­
adecă de vr’o 15 ori mai multă să­
numai în o mare parte a statelor din părtări.
mânţă decât de cucuruz.
Europa, ci din Statele-Unite ale Ame-
Deci pentru prăsirea de pomi şi In sfîrşit ierburile vin date şi mai
ricei, unde recolta grâului de primăvară legumi se cere sămenţă foarte puţină dese decât spinoasele; căci cu cât ele
e aproape pierdută, iar’ cucuruz nu va în asămănare cu ceea-ce se cere pen­ vor fi date mai dese, cu atât vor da
fi nici pe jumătate ca în an tr., şi tru prăsirea altor plante. Căci într’un o roadă mai îmbelşugată.
după-ce ovesul lipseşte pretutindenea.
strat de 4— 5 metri pătraţi putem prăşi Dar’ nici sămânţa aceleiaşi plante
mii de pomişorî tineri: meri, peri, vi­ nu se samănă totdeauna în aceeaşi mă­
şini, cireşi, nuci perseci, gutui ş. a. Şi sură; ci odată se samănă mai multă,
Câta semeaţă treime sămănată ? pentru un astfel de strat ne e de ajuns altă dată mai puţină: după folosul de

un pumn două de sămenţă (sâmburi). căpetenie, ce avem în vedere, după
Iată încă o întrebare de mare în­ Tot aşa într’un strat de 4— 5 metri mărimea şi însuşirea sămânţei, după
semnătate în plugărie! Fie-ne îngăduit putem prăsi răsadurile de lipsă pentru cum sămânţa este veche sau cu alte
a spune mai întâi ucâte-va cuvinte des- o întreagă grădină de legumi. Şi câtă scăderi, după cum e timpul şi locul

slujba din biserică, mai toţi lucuitorii, înfăţişarea va fi la curte, că la tribunal, se fie, oameni buni! Cuconu Radu,
s’au adunat în faţa primăriei, aşteptând precum ştiţi, a câştigat satu. vechiu proprietar, cât a trăit, nu s’a
ca primarul se le vestească oficial — Care va să zică, striga moş atins nici odată de imaşul satului. De­
ceea-ce aflase de cu seară. Şerban, dumnealui tot mai vrea să se geaba mai umblă dumnealui să ne în­
Primarul, în pragul uşii, le spuse judece cu noi ! Vrea să ne lase lipiţi curce. Nu-i drept, oameni buni! Măcar
în adevăr că boeru o să vie azi dela pământului! Apoi om vedea!... De unde. să vie şi Dumnezeu să nu lăsăm să ni
Galaţi cu ingineru şi că o să facă o mai scoate dumnealui documente ? Doar se mute hotarul. Avem destule datorii
nouă măsurătoare a imaşului. Că după din pământ; că noi n’avem nici o ştire. la el, că nu ne mai putem plăti de ani
nişte documente găsite, se dovedeşte — S’o vedea la judecată, răspunse întregi; vară şi iarnă îi muncim şi tot
că mai mult de jumătate din imaşu primarul, plecând spre sat. nu ne mai scăpăm de el. Să mai
satului ţine de trupu moşiei. Dacă Ţăranii se împrăştiară şi ei gru­ plătim acum şi pentru păscutul vitelor?
boeru o veni târziu azi, apoi atunci o puri, grupuri, spre casele lor, vorbind Nu-i drept! Dacă el e om fără frica
să se facă mâne măsurătoarea. Cei cari şi gesticulând într’una. lui Dumnezeu, la ce am greşit noi ?
vreţi să fiţi de faţă, să nu vă duceţi La pâpetele crâşmei despre dru­ Munca noastră, din zori până ’n noapte
mâne la câmp. mul cel mare din mijlocul satului, mpş să duce aşa în vînt. Noi om trăi cum
— Nici vorbă nu-i! O să fim cu Şărban încunjurat mai de tot satul, om trăi, da copiii noştri, să nu-i lăsăm
toţii de faţă, răspundea tare moş Şerban. vorbea într’una, arătând mulţimei că aşa pe drumuri, muritori de foame!
— Iacă, zice primaru, am aici mai măsurătoarea, care s’a făcut acum un Aprobări generale isbucnesc din
multe citaţii, precum că sunteţi chemaţi an şi jumătate e bună şi judecata li-a toate părţile mulţimei.
la înfăţişarea, care va fi peste o lună, dat odată dreptate. Irina, nedeslipită de moş Sandu,
adecă a doua zi de sfântul George, — Alte documente n’au de unde şi de moş Şărban, asculta şi ea cu