Page 5 - Bunul_Econom_1901_33
P. 5
’Nr. 33 ___________ BUNUL ECONOM •' _______ Pag- 5
:în care se samănâ, şi după modul de foarte expuse vânturilor din spre mează- de sămănat (8 — 10). Şi apoi câte alte
sămănat. noapte, în cari plantele de obiceiu sunt trebuinţe nu se ivesc în toate comu
Aşa: când cucuruzul se pune în şi ele mai expuse periciunii. nele noastre?
cuiburi sau se samănă cu maşina avem Şi acum să încheem cu câteva Semănatul cu maşina în scopul
trebuinţă de mai puţină sămânţă, ca în cuvinte privitoare la modul cum se cruţării sămânţei este o treabă mare,
caşul când el se aruncă prin împrăş- face semănatul, dela care încă atîrnă la care plugarii- noştri trebue să se
tiere. De altă parte cucuruzul de nu în mare parte câtă sămânţă trebue să- gândească cât de adese-ori şi cu tot
treţ pentru vite se dă foarte des, pe mănată. înadinsul. înlăturarea năcasurilor în
când cel-ce se cultivă pentru boabe, pe La sămănatul obicinuit, prin îm- timpurile aceste grele numai aşa se
sama omului, se dă neasemănat mai prăştiere, se . cere mai multă să poate face, dacă ne vom îndruma pe
rar şi, deci, avem trebuinţă de sămânţă mânţă decât la sămănatul cu maşina, căi noue, mai înţelepte, şi mai lăsând
mai puţină. Gânepa şi inul menite pen în rînduri, pentru-că maşina Iasă să cele vechi se crească iarba pe ele.
tru fuior se samănâ totdeauna dese; mânţă numai unde trebue, pe când Dela brazdă.
ear’ cele prăsite în scopul agonisirei cu mâna se aruncă sămânţa nepotrivit,
de sămânţă, d. p. cânepa de printre în. unele locuri prea multă, în altele
cucuruz, se samănă foarte rară. de tot puţină, ori-că rămân chiar Vetre.
Schimbarea sementei.
Sămânţa aevea bună, adecă mare Nevoile aceste sunt greu de încungiurat;
la bob şi proaspetă, se dă mai rară şi adesea nici cei mai dibaci şi mai în
în urmare mai puţină, decât, când ea cercaţi sămănâtori nu isbutesc a le Este de trebuinţă schimbarea să
este mai proastă, adecă sacă, sbârcită, înlătura. mânţei de sămănat ?
sfârticată şi ruptă din maşină, crescută, La sămănatul cu maşina se face Peste tot este a se da întâietate
năpădită de gărgăriţe, sau veche. Dacă o economie foarte însemnată faţă de unei sâmânţe bune, potrivită cu pămân
sămânţa este veche sau crescută se sămănatul cu mâna. Economia aceasta tul şi clima cutărui hotar, şi produsă
samănâ cu a patra parte, une-ori şi de sămânţă se urcă până la 30 la din partea plugarului însuşi, îmblătită,
cu a treia parte mai multă ca de obi- sută. Şi ea e vrednică de cea mai cernută şi păstrată de el. O astfel de
ceiu; ear’ sămânţa măruntă se dă în mare luare aminte din partea plugari sămânţă de obiceiu isbuteşte între îm
măsură mai mică decât cea mai mare lor, mai cu samă în ce priveşte spi- prejurări priincioase.
la bob. coasele: grâul, săcara, orzul ş. a. E Nu arare-ori însă se întâmplă, că
Când sămănatul se face de timpu mare lucru a cruţa din 10 ferdele sămânţa trebue schimbată, fie că în
riu, pe un timp priincios, şi locul a trei, din 20 şgşe, din 30 nouă, din 50 strînsul înţeles al cuvântului noi dăm
fost gunoit şi lucrat cât mai bine, nji cincisprezece şi din 100 treizeci de sămânţă de a noastră pentru altă
se cere atâta sămânţă, ca atunci când lerdele. Comuna, Jn care se samănă sămânţă, fie că cumpărăm pe bani să
ne-am întârziat cu sămănatul, şi locul azi prin împrâştiere cu mâna, să zicem mânţă de sămănat dela alt proprietar
nu l’am răsbit nici cu gunoit, nici cu 10 000 ferdele de grâu, sămănând cu din comună, din vecinătate sau din de
lucrul. Peste tot, în locurile mai pădu maşina ar cruţa 3000 ferdele, cari părtare, poate chiar din altă ţară.
reţe din umbra muntelui, trebue să se computate cu câte un fl. ar da suma Aceasta se poate întâmpla, când,
dee sămânţă mai multă decât în cele de 3000 fl. Cu această sumă s’ar puteă s. p„ grindina a nimicit cu totul roada
dela câmpie; asemenea şi în locurile cumpăra un însemnat număr de maşini câmpurilor noastre, ori focul ne-a mis
tuit întreagă agoniseala, sau când, din
luare aminte, uitîndu-se din când în sub-prefectul se adresă sătenilor, între- pricina timpului nepriincios de peste
când în spre poarta satului, ca şi cum bându-i dacă au luat cunoştinţă de iarnă, din primăvară sau de peste vară,
ar aştepta ceva. noua înfăţişare cu cuconu Ieni, mai sămănăturile noastre au suferit prea
— Uite, moş Şerbane, zicea ea, în- spunându-le că a doua zi se va face mult, pălindmse, umplute fiind de ru-
trerupându-1; uite vine o trăsură spre sat. o nouă măsurătoare a imaşului. jină, sau altcum devenind nepotrivite
Toţi îşi îndreptară privirile spre — Apoi, domnule Sub-prefec,t ce a ne da sămânţă de sămănat. Mai
poarta satului şi zăriră o trăsură cu mai tot umblă boeru să ne chinuească poate veni la mijloc şi o altă împreju
patru cai înaintaşi. cu judecata, zicea moş Şărban. N’am rare, anume: când cineva, deşi are să
Pe drumul cel mare din mijlocul câştigat odată? Păcat de Dumnezeu să mânţă destul de bună, îşi pune în gând
satului, trăsura lui cuconu Ieni sbura avem atta sdruncin cu drumurile şi mai să fapă încercare cu un soiu nou de
în galopu cailor spre curtea boerească. ales acum, când iacă începem munca plantă, despre care a cetit sau auzit,
Alături de cuconu Ieni, în trăsură, era câmpului! Suntem destul de nevoiaşi, că e de minune.
ingineru, iar’ pe scăunaşul din faţă un de ce se ne mai ia acum şi hrana vi Şi într’un cas şi într’altul plugarul
elev al şcoalei de poduri şi şosele. In telor ? De ce atâta urgie pe capul nostru? trebue să fie cu mare luare aminte la
urma lor, venia şi sub-prefectul în trapul — Eu, oameni buni, nu mă amestec. mai multe împrejurări.
cailor însoţit de doi călăraşi. Oamenii Dacă veţi avea dreptate, judecata vă înainte de toate sămânţa să fie
începură a se resleţi împrejurul crîşmei va da-o. frumoasă, adecă mare, plină la bob şi
şi în faţa Primăriei. Sub-prefectul se — Tot satu i martor, domnule sub grea; mai departe să fie întreagă, cu
opri la Primărie. Primarul, notarul şi prefect, din bătrâni ştim că imaşul e rată de sămânţe şi de părţi străine. In
- ceialalţi săteni să strîng împrejurul lui. al statului. fine să nu fie încinsă de mucezală şi
(Va urma)
După-ce spuse câteva vorbe primarului, cu miros greu. Cele numite până aici
