Page 6 - Bunul_Econom_1901_33
P. 6
Pag- A ____________ • BUNUL EC O N O M 1 , , _______________ Nr, 33
sunt însuşiri, cari ori-ce plugar le poate I ţioase ale altui soiu de găini, numite Flăcău călcat de tren. Junele
uşor cunoaşte. Dar’ mai vine la mijloc Langshane. Toma Anghel din Balomir, mergând
şi altă întrebare: este oare şi proaspătă Acest soiu de găini, ca şi al gă într’o sară, de curând, pe calea ferată
sămânţa, ce ne agonisim prin schimbare? inilor Plymouth Rox se trage din alte dela staţia Şibotului spre casă, n’a
Neavând de a face cu o persoană de ţeri. Ele sunt de 6 vînjosie deosebită, băgat de samă că la spatele lui vine
toată încrederea, ne vom putea încre se cresc cu mare Înlesnire, sunt ouă- un tren, şi l’a apucat trenul între
dinţa înşine dacă sămânţa e destul de toare, au o carne foarte gustoasă, şi roatele sale şi tot i-a sdrobit capul şi
proaspătă, punându-o se încolţească în sunt mult mai mari decât găinile i-a tăiat picioarele şi dimineaţa a fost
anumite vase cu pământ, ce este a se noastre obicinuite. aflat tot dărâburit şi diformat. Iată de
ţinea mereu umed, udându-se. Cocoşii au o greutate până la 4 chi- ce nu e bine, mai ales sara, a umbla
Un cercetător vestit a constatat, logrami, ear’ găinile până la 3 chilogr. pe linia ferată.
că deosebitele seminţe aevea bune de O găină ouă până la 200 oue.
sămănat încolţesc tot din câte o sută Ouăle sunt mai mari decât ale găinilor Copiii, şi ear’ copiii sunt atât
de fire puse la încolţit astfel : obicinuite, prin urmare ele sunt şi mai de des pricina focurilor prin comune.
la grâu . , . 95— 100 preţioase decât acelea. Şi ele devin şi De curând în comuna Balomir s’a aprins
sâcară . . 95— 100 mai preţioase din causa că, având gă o şură a unui econom (Avram Adam
« orz . . 95—■100 oacea tate, ele se pot uşor transporta lui Iuon) precum /să crede din jocul
« ovăs . . . 90— 100 în depărtări, şi de aceea sunt foarte copiilor cu lemnuşe. De aci focul a
« cucuruz . . 90— 100
căutate de negustori. sărit în şura vecinului şi a prefăcut-o
« hrişcă . 80—■ 95
« fasole . . . 72— 100 Penele lor au coloare neagră în în cenuşe. O fetiţă de 2— 3 ani, aflând-se
« mazăre . . 95— 100 chisă şi lucitoare. Unele sunt apoi de în grajdul cestui din urmă, n’a putut
« bob . . . 90— 100 tot albe, sau roşietice, ori cu pete mari fugi şi a cuprins’o focul şi a ars’o te
« rapiţă . . . 95— 100 albe. ribil. Alergând oamenii dela lucru din
cânepă . . 95— 98 Soiul acesta de găini încă întrece hotar, au putut localisa focul se nu
in . . . . 85— 100 soiul obicinuit al găinilor noastre. De sară mai departe.
« măzăriche . 90— 100 aceea îl recomandăm cetitorilor noştri.
« napi . . . 90— 100
Trebue să ni-se prefacă în a doua
« morcovi . . 75— 90 Talent recunoscut. Dr. Artur
« sfecle . : . 50— 60 natură obiceiul: de a îmbunătăţi nu nu Tdrok descriind în foai** din Deva
« luţernă . . 85— 95 mai soiul vitelor, cailor, rîmătorilor şi «Hunyad» concertul unguresc din Brad
« trifoiul roşu 85— 95 oilor, ci şi soiul găinilor şi celorlalte ga- de curând, îşi introduce raportul seu
« trifoiul alb . 80— 90
liţe; precum şi al tuturor pomilor, le-
« lupin . . . 90— 100 cu următoarele constatări:
gumilor şi plantelor din economia noa
« exparcetă . 70— 80 «In acel triunghiu, ă cărui un
stră. Numai pe calea aceasta ne vom
« raigrasul engl. 85— 95. pisc înalt e în Valea Dosului, altul la
putea îmbunătăţi agoniseala noastră şi
Deci, având cineva se cumpere din Vulcan şi al treilea la Brad, locueşte
vom păşi sigur pe calea îndestulării şi
cutare sămânţă, va trebui se cumpere fără îndoială un popor iubitor de mu
a binelui.
mai întâi numai de probă. După-ce va şi că. Omul dela Sohodol, dela Cerniţa,
pune la încolţit semenţa cumpărată de când îşi face pedestru drumul seu de
probă şi tot din câte 100 fire vor ră Ş t i r i d e t o t f e l u l 40— 50 kilometri, ca se-'şi vândă ciu-
sări, pe cum s’a arătat mai sus, să berele sau brânza, cântă pe drumul
mânţa e bună, şi se poate cumpăra şi Exposiţie de poame se aran- întreg, sau la popasuri îşi scoate flue-
sămăna fără îndoială în măsură cât gează la Deva prin reuniunea eco rul şi suflă-suflă jalnic, melancolic, dar’
de mare. nomică comitatensă, cu ajutor minis curat şi cu simţământ musical. In uria
şele păduri, unde omul ar crede că
Dacă sămânţa se aduce din alte terial. Se expun poame şi legume, în
poate găsi numai ciripit de paseri,
ţeri, ea nu totdeauna se potriveşte în stare proaspătă şi uscate şi derivate
adeseori răsună din buzele păstorilor
pământul ţerii noastre. Adusă din o din ele, conserve, dulceţuri etc. Expo-
tulnicul cel ţînt-uit din doage de brad,
ţară mai călduroasă, de obiceiu nu is- siţia are loc în 28 şi 29 Sept. în Deva.
şi decumva măestrul care suflă în el
buteşte; ci mai uşor isbuteşte la noi
sămânţa adusă din ţeri cu clima mai Lumină electrică la G-eoagiu a fost pe vremuri soldat, îţi trimbiţează
rece, şi încă şi mai bine dacă e adusă Pentru curţile economice delâ Geoagiu •din istrumentul. seu musical simplu dar’
din o ţară- a cărei climă şi pământ se voeşc se introducă lumină electrică, pe puternic, toate signalele unei manevre
asamenă mai mult cu clima şi pămân care o vor fabrica din apa rîului, folo- mari. Sau .se mai vorbesc de lăutarii
tul ţerii noastre. sind’o la luminat şi la mânarea maşi din Blăjeni şi Stănija? Sunt aceştia fiii
nilor economice. simpli ai poporului, cari săptămâna
întreagă îndeplinesc munca cea grea
Găinile Langshane. Fostă la Bretea. Inginerul su a cositului, tăiatului de lemne, aratului
prem comitatens a propus în şedinţa si numai din Duminecă în Duminecă
In tr’un număr trecut al foii noastre- din 10 Aug. a comisiei administrative iau în mână lauta, dar’ îţi Cântă din
am spus câteva cuvinte despre găinile comitatense, se se institue oficiu postai ea cu perfecţie artistică note ce-’ţi stră
Plymouth Pox. De data aceasta vom şi în Bretea-română. bat la inimă, aşa-ţi cântă durerea cio--
urma a scoate la iveală însuşirile pre- banului care şi-a perdut oile, că plângi
