Page 9 - Bunul_Econom_1901_33

Anul II. * Orăştie, 18/31 «August 190 r. Nr. 34

P R O P R I E T A T E A
A B O N A M E N T E : I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după- tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
!'e an 4. coroane (2 fl.); jumătate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. A pare în fiecare Sămbătă Abonamentele fl inserţiunile se plătesc înainte.

învăţământul 1’âu făcut în Ţară gratuit, şi începu a suferi lipsă toată maşinăria
Se caută elevii adecă n’au acolo de plătit nici de slujbaşi ai ţerii, şi nici azi nu s’au
un fel de bani de şcoală. (La noi în umplut golurile uriaşe ce anul acela
meseriaşi români!
? Ungaria şi Ardeal, fn gimnasii e „didac- rău le-a lăsat în vistieria statului! In
trul“ uneori foarte mare, ear’ la univer­ anul trecut guvernul s’a văzut silit a
sităţi şi mai mare!) Atraşi de această lua cuţitul în mână, şi a tăia în carne
Zilele astea preşedintele Reuniunii
împregiurare, toţi părinţii mai de dai vie, a şterge sute şi mii de slujbe,
noastre economice, dl Dr. Ioan Mihu-,
Doamne şi-au pornit fiii lor la şcoale mari şi mici, cari în vremile bune pu­
a primit dela inspectorul învăţământului
şi i-au ţinut de au trecut prin cât de teau să stee, dar’ acum erau o greu­
industrial din ministeriul cultelor din
multe, ear’ apoi când erau gata, iute tate primejdioasă pentru stat, şi şi ce­
România, o circulară, pe care e rugat
cereau dela stat să le dee ceva sluj- lor rămaşi li-s’a luat bucata din mână
a o face cunoscută în cercurile măes-
buşoarâ, şi statul le şi dădea, ba nici şi s’a ciontat din bucata fiecăruia cam
trilor români din acest oraş şi din ţinut.
nu avea atâţia oameni câţi îi trebuiau pe-a patra parte, scăriţându-li-să plăţile
Facem pe această cale cunoscută cir­
pentru toate slujbele de lipsă.în ţară. cu 20—:25% .- (Şi totuşi toţi slujbaşii
culara, atrăgend atenţia cercurilor ro­
De aceea noi Ardelenii care treceam au rămas şi azi mai bine plătiţi ca la
mâne de meseriaşi, de aproape şi de
cu ceva învăţătură în România, deloc noi, ear’ pân’acum erau foarte-foarte!)
departe, asupra ei. Circulara poate fi
eram cuprinşi şi puşi in slujbe, uneori In acest chip statul a ieşit din încur­
resumată în câteva cuvinte:
înalte, în serviciul învăţământului, a cătură. Zeci de milioane i-au scăzut din
Se caută 'meseriaşi rom âni!
poştelor şi telegrafului, a trenurilor, etc. cheltueli şi poate da nainte earăşi în
Iată de ce: Ministeriul român de România er^ p ân ă nairite cu şre^b 10 rânduială, — dar’ acum a venit apoi
culte, s’a apucat de un lucru mare şi ani, pământul făgăduinţei şi pentru noi alt necaz:
bun: Se deschidă în România încă în
x - Ardelenii, care nu ne puteam împăca Deja azi ţara e plină de oameni cari
toamna asta 40 de scoale de mese­ cu stările de aici, şi ca să ajungem la ieri erau „domni** în slujbe, ear’ azi sunt
rii, spre cari se abată o parte a tine­ aer mai românesc, treceam roiuri întregi oameni fără căpătâiu, şi dedaţi fiind cu
retului de prin şcoalele ţerii, îndreptân- în Tară. »domnia« nu-’s nici de ceva ispravă pe
du-’i a se deda bănoaselor meserii de r Dar’ după o funcţionare de zeci alte tefene, d. e. economice. Ce va fi
tot felul, cari azi în România sunt de ani a şcoalelor de tot felul de însă în viitor dacă şcolile vor da în­
aproape numai în manile streinilor, jida­
acolo, acele şcoli au început a da ele truna cu acelaşi belşug alte rânduri de
nilor, si pentru aceste scoale se caută
singure atâţia tineri pregătiţi pentru tineri pregătiţi numai pentru «domnie«,
măestri români, cari se fie instructori, toate slujbele ţerii, că cei-ce treceau şi statul nu-’i va mai putea cuprinde?
învăţători în meseriile lor, pentru elevii din Ardeal au început a să simţi tot Va fi rău. Şi pentru a preveni acest
acelor scoale. mai strîmtoraţi şi a încăpea tot mai râu, care altfel ar urma cu siguranţă,
Istoria acestei hotărîri a ministe- greu prin ceva slujbe, ear’ azi nu mai guvernul a luat hotărîrea dela care por­
riului român de culte, e şi pentru noi încap aproape deloc. Nu, căci dau des1 nirăm : de a deschide zeci de şcoale de
de interes, instructivă chiar. tul şcoalele de acolo. Mai mult, şcolile meserii în toate unghiurile ţerii, şi a
Scăpată abia de câteva zeci de din Ţară au început ele singure a da lua apoi o parte a tinerimii şcolare şi
ani de sub jugul turcesc şi mai ales prea mulţi tineri gata de-a îmbrăţişa a o conduce în aceste şcoale, şi a
de sub jugul vrajbelor din lăuntru în slujbe, încât nu mai sunt slujbe pe câţi creşte din ei măestri deştepţi, harnici,
jurul Domnitorului, vrajbe cărora li-s’a tineri le cer! Guvernele să văzuseră gata a lucra, nu numai a »domni«, şi
pus capăt abia prin aducerea pe Tro­ nevoite a deschide chiar slujbe mult cu lucru sîrguincios a face ca marile
nul ţerii a înţeleptului Carol I., bărbaţii puţjn de prisos, unele peste altele, isvoare, chiar rîuri de bani, ce azi curg
de stat ai României, pornind dela ade­ pentru a mulţumi în parte cererile cele în pungile străinilor şi jidovimei de
vărul, că „ai carte, ai parte*/ s’au pus multe şi înteţite. Le* au înmulţit până care sunt azi cuprinse meseriile în
cu toată puterea pe lucru, se înzestreze ce gemeau aşazicând, cancelariile ţerii Ţară, *— să se îndrepteze şi să curgă
scumpa lor ţară cu şcoli de tot felul, şi ministeriile de mulţimea îndesată de în viitor în pungile fiilor români ai
poporale, medii (gimnasii, licee, reale), slujbaşi. ţerii, şi prin aceasta a procura fericirea
şi universităţi, şi pentru-ca fiii poporului Intr’aceea veni acum 3 ani anul la mii şi mii de tineri, cari altfel, lăsaţi
se aibă mai pe uşor putinţa de a se cel rău pentru ţară, seceta cea gro­ a învăţa carte şi pe urmă a nu putea
lumina: începând de jos, dela şcoala zavă, care potopi toată roada ţerii, şi căpăta slujbă, erau să devie nişte neno­
poporală, până la cele mai înalte şcoale, nu mai fu de unde să se scoată dări, rociţi, nemulţumiţi, elemente gata a