Page 1 - Bunul_Econom_1901_35
P. 1
Anul II. Orăştie, 25 August v. (7 Sept. n.) 1901. Nr. 35
A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
„Reuniunii economice în Orăştie" se socotesc după tarifă, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumătate an -2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele fi inserţiunile se plătesc înainte.
numai caractere de slugoi flămânzi. De puteri prin ele, căci atunci putere
De cs are îeara lipsă? gândirile sale, cu următoarele apostro mare vom avea şi pe alte terene, pe
aceea numitul ziar inchee privirile şi
cari astăzi sărăcia nu ne prea lasă să
fări la adresa conducătorilor ţerii: ne avântăm cu destulă neatîrnare.
In foaia aceasta stăruim des asu „...Statul să-’şi repareze marile în- Frate cetitor român! Cuvântul de
pra ideii, că astăzi dacă e se ţinem trelăsâri, şi în loc de politică de alegeri, ordine al tău să fie: N ici o zi s i nu
pas cu lumea, trebue se ne deschidem (că adecă cum să ieşi cu mai mulţi treacă fă r ă a j i cruţat ceva, câtuşi de
ochii în patru şi se ne aţintim privirile deputaţi partisani în dietă), se se apuce cât. Azi un pic, mâne un pic, poimâne
mai ales şi mai ales asupra terenelor s i fa că politică economică; să nu vei avea multicel, şi îţi va creşte cura-
economice de tot felul, nisuindu-ne a crească inteliginţa naţiunii numai pentru giul şi fericirea! Ajute-ne D-zeu la toţi!
ne întări pe aceste terene, a înainta prin slujba de corteşi, pe cheltuiala ţerii, ci
ele în bunăstare, căci prin ea înaintăm s i o îndrume spre tei enele muncii eco
si în neatârnare fată de mari si mici! nomice celei roditoare! Şi se meargă Instrucţia agricolă a sătencei.
»
1
i
Şi că pentru bun lucru stăruim, ne însuşi statul cu pilda înainte, să înrîu-
dovedeşte şi mişcarea economică pe rească, să creeze el însuşi, să facă in
care guvernul român o face pentru vestiri economice mari, folositoare, să „Gazeta Săteanului‘ şi pe urma
spriginirea şi lăţirea meseriilor, un ram pregătească terenul pentru muncă, ei şi alte gazete din România au ară
economic bănos, între fiii ţerii sale, şi să vestească în lung şi în lat, că tat că pe ce cale este a se îndruma
mişcare despre care vorbirăm pe larg guvernul nu mai are lipsă de o oaste creşterea femeii dela sate. Fiindcă şi
în numărul trecut. de corteşi, nici de vânători după slujbe, şi sătenele din Ardeal, Bănat etc. au
ci are lipsă de puteri lucrătoare, crea trebuinţă de o asemenea creştere, dăm
Acum ne vine chiar la vreme
glasul unei foi ungureşti din Pesta, frun toare. Chemarea statului e, a conduce, şi noi pe înţelesul poporului, cerinţele
a dirigia şi a disciplina aceste puteri. creşterii, după numita foaie:
taşă printre foile maghiare, glasul lui
„Bud. Hirlap“ dela 30 August, care în Putea să facă asta îndată după 1875, Cu plăcere vedem, că din toate
fruntea numărului său vorbeşte tot pen dar’ dacă n’a făcut-o, facă-o acum... părţile se ridică glasuri pentru instruc
tru ideile pentru care stăruim şi noi Statul tocmai aşa trebue să-’şi crească ţia (învăţătura) agricolă a săteanului
repeţit. industrieşi buni, precum îşi creşte sol nostru. Era drept şi vreme ca să ne
daţi, profesori, medici şi advocaţi!“ Etc.
Ziarul maghiar face o privire asu îngrijim de ceea-ce formează temeiul
pra .vieţii oamenilor din această ţeară, Aşa vorbeşte numita foaie. vieţii noastre materiale (în privinţa averii),
şi rămâne foarte îngrijat de prăpastia înţelegem oare şi noi Românii dela care atârnă toate.
spre care se împing aci sufletele şi rostul graiului ei ? înţelegem noi rostul Ne întrebăm însă dacă se are în
caracterele celor mai mulţi cetăţeni, timpului însuşi, care vorbeşte prin deajuns în vedere instrucţia trebuitoare
anume spre prăpastia corupţiei, a stri graiul alor astfel de guri? sătencei, spre a face dintr’însa o bună
căciunii, a putrejunii sufleteşti, căci Ia In toate ţările vedem făcendu-se gospodină (găzdoaie) şi tavarăşe a unui
noi, ca ne-aiurea, să cresc oameni cu mari sforţări pentru desvoltarfea pute sătean model (cum se cade).
caractere slabe, suflete perdute, şovăel- rilor economice a popoarelor, ba par’că Lăsând ţăranca în deprinderile
nice, a căror virtute stă numai în a resboaiele viitorului nici nu vor mai ei vechi, în neştiinţa unei gospodării şi
să linguşi cum pot pe lângă cei mai decurge sub bubuitul tunurilor, cât mai a muncii temeinice, n’am făcut nimic.
mari, ca prin asta să ajungă a avea şi vertos vor fi risboaie pe terenul econo Francezul zice: »Ceea-ce vrea femeia,
ei un codru de pâne! La alegerile de mic / Cine va şti mai bine lucra, mai vrea şi Dumnezeu«. Zicătoare foarte
deputaţi toţi sunt corteşi ordinari pen bine cruţa şi aduna, acela va j i birui adevărată. O femee cuminte, gospodină,
tru cei poftiţi de sus, şi în toate zilele tor faţă de cel târziu sau leneş, sau harnică şi îndemânatecă la muncă, nu
fac totul, ori de cred ei că e lucru nepriceput, sau neluminat ! va trăi cu un bărbat ticălos, ori va
bun ce fac, ori de nu, numai să placă Eată că toţi şi toate stăruesc face din el om de treabă, ori îl va lăsa.
mai marilor, ca prin asta se câştige ceva. pentru ideile economice, pe care şi Sunt sate mai ales pe la munte,
Mâcarcă aşa nu mai merge. Se noi le propoveduim cu foc, —- să în unde bărbatul pleacă la lucru în pă-
va scufunda ţeara în o curată groapă ţelegem deci şi noi glasul timpului şi dure, ear’ femeia la cârcîmă, ori umblă
de zmoală, de n’o să mai vezi în ea să pornim lucrările noastre economice prin vecini, cu clevete şi minciuni. La
bărbaţi cu feţe curate şi mândri, ci pe căi tot mai luminate, ca se prindem ea în casă domneşte golăciunea, necu-