Page 2 - Bunul_Econom_1901_35
P. 2
Pag- 2 ______ ________ . B U N U L ECONOM ________________________ Nr. 35
râţenia şi sărăcia. Aceste rele pot fi Trebue se se arete ţărancei că sosirea primăverii. Atunci vine vremea
îndreptate numai prin o creştere înţe dela dânsa atârnă bunăstarea familiei. să iasă afară la câmp cu plugul şi cu
leaptă dată fetelor în şcoală. Când bărbatul vâ şti că venind acasă sapa, mai târziu cu coasa şi cu secerea
In toate ţerile civilisate (înaintate va găsi o casă curată şi frumoasă, o * în mână, ca să-şi lucreze ţarinele şi să
în cultură), până şi în Svedia şi Nor- mâncare bună, copii îngrijiţi şi pe fe mai dea uitării nevoile şi năcazurile. Ii
veghia se caută a se da o creştere fo meie un sfetnic neobosit spre a-1 po- sunt dragi vitele sale, cari îi dau hrană
lositoare tetelor dela ţară. văţui în nedumeririle lui, atunci greu şi-l ajută la munca câmpului.
A şti ceti, scrie şi lucra cusături se va mai abate pe la cârcîmă. Alte ocupaţiuni nu-i prea plac, cu.
şi împletituri e ceva, dar’ nu-i de ajuns. De aceea credem că-i o trebuinţă deosebire n’are aplicare pentru meserii
Ingrigirea galiţelor, a lăptăriei, a albi grabnică se se iee în deaproape cer şi negustorie, ceea-ce nu e bine, pen-
turilor, a socotelilor în economie, îngri cetare învăţătura ce e a se da femeii tru-că meseriile şi negustoria aduc bună
jirea grădinăriei, precum şi gătirea unor dela sate spre a se îndruma pe O cale stare şi mult bine popoarelor.
mâncăii simple, dar’ sănătoase, trebue mai înţeleaptă... Românul e din firea sa statornic,
să le ştie cât mai bine ori-ce gospo Femeia poate înrîuri în bine şi în greu de înduplecat şi răbduriu. In
dină. Mai mult, ţăranca noastră e toarte rău asupra bărbatului; dânsa poate fi urma acestor însuşiri, el scoate la ca
migăloasă şi nepricepută în felul de a
comoara casei; deci să căutăm ce-i de păt, isprăveşte ori-ce lucru, dacă s’a
munci. Pentru a face un borş şi o mă făcut ca se fie aşa. apucat odată de el; trece peste ori-ce
măligă perde ceasuri întregi. E de mare
greutăţi, şi trece să fie mari de tot
folos a o deprinde ca în puţin timp se
pedecile cari se-1 facă a-şi perde răb
facă mai mare ispravă. Trebue să se darea.
dovedească fetelor mici, că bunăstare Poporul românesc. In urma statorniciei sale, Românul
nu-i un noroc venit din senin, ci-1 are
ţine mult şi cu tărie la limba sa, la
acela care ştie să muncească. Poporul românesc în toate ţerile port, la datine. şi obiceiuri şi la sfânta
Trebue sădit în ţărancă simţămân unde locueşte are traiu simplu şi se în sa lege. El este păstrător de toate
tul iubirii de curat şi frumos. Să se destulează cu puţin. El trâeşte mai cu cele-ce a moştenit dela bătrâni şi cins
ţină mândră de a avea casa curată şi samă din lucrul câmpului şi creşterea teşte betrâneţele.
îmbrăcată din munca mânilor ei; să, vitelor, aceste două ocupaţiuni îi sunt El nu se încrede uşor în minciuni,
aibă o grădină îmbelşugată şi o curte mai dragi. numai dacă se încredinţează pe deplin
plină de galiţe. Dragostea pentru ele e născută în că-i vrea cineva binele, atunci se în
A sădi în sătence asemenea nă firea lui; a adus-o cu sine în Dacia;* crede chiar orbeşte.
zuinţe trebue să fie grija de căpetenie căci şi vechii Români cu acestea se Românul e răbduriu la lucru, e
a învăţătoarelor; cetitul şi scrisul, când ocupau mai cu plăcere şi Dacii tot ase lucrător, dar’ nu e destul de harnic.
femeia e năpădită de sărăcie, aproape menea. Românul e aşezat la fire, cumpă
se uită după-ce ies fetele din şcoală, Românului i-e drag c o d r u l cu tat şi cu socoteală; cumpătat la vorbă,
dar’ simţămintele bune, cunoştinţele fo frunza verde; i-e drag câmpul cu flori la fapte; toate lucrurile le face cu chib
lositoare, trăiesc şi împedecă de a nu şi cu spice aurii. zuială şi rar îşi perde curnpetul, nici
se uita nici cetitul nici scrisul. Inima i-se umple de bucurie la în primejdie, nici la veselie.
F O I T A — Aşa!... răspunse sub-prefectu. sgomotos în casă, Nu spuse nici o
Aşteaptă aci! Sub-prelcctul întră re vorbă de cele-ce aflase dela primar, ca
IN D U R A R E pede în casă şi după câteva minute să nu strice cheful petrecerii.
eşi din nou.
1 — NUVELĂ — Elevul auzind toate acestea, cre--
— Uite, mă primar; se dai scri
dea că visează un vis urît. Ii venia să
. (Urmare) , ' soarea asta călăraşului care a venit cu
cadă de ameţeală. Se coborî repede de
— Ce e, mă primar? mine, să o ducă la sub-prefectură. Se
pe scara ceardacului şi-o porni prin
-H- Sărut mâna, domnule sub-pre- plece numai decât.;, să o dea în mâna
ogradă, fără se ştie ce face, unde să
fect! am venit să vă spun ceva. domnului căpitan. Haide... pleacă re
duce,.
— Ei, ce e? Vino încoa! pede... Ai înţeles?
Era târziu de tot. In vale satu
Primarul, cu căciula în mână, ri — Am înţeles, sărut mâna dom
Zăcea ca un om îngropat de viu. Cu-
dica scările, trecând pe lângă elev; să nule sub-prefect! Primarul pleca spre
conu Ieni cu fruntea încreţită de grije
apropie de sub-prefect şi îi şopti: capătul ceardacului. 1
să gătea de culcare. Inginerul, căzut
— Locuitorii încep să facă gură, — He! mă primar, ia vino încoa
pe canapeaua din salon, se lăsa mola
domnule sub-prefect. Crâşma e plină să-ţi mai spun ceva!
tec pe braţele jupânesei Lipei, care se
de oameni. S ’au sfătuit să se împotri La doi paşi de elev, sub-prefectul
chinuia se-1 desbrace; ear’ sub-prefectul,
vească la măsurătoarea de mâne. Tot şopteşte primarului:
deschizând uşa odăii lui de culcare ex
satu o să fie la faţa locului. O să se — . la vezi de Mariţa aceea... ştii!
clama vesel: Ah!! aştepţi de mult, tă
împotrivească la mutarea hotarului. Am — Am înţeles, domnule sub-pre
Mariţo?.. . Va să zică tot 'nu te-ai mă
venit să vă spun ca se hu se întâmple fect' ..
ritat ?...
ceva. Şerban a dat vorbă in tot satu, Primarul dispăru ca o nălucă pe
să nu se lase nici morţi. poartă, ear’ sub-prefectul întră vesel şi — Da ajutorul meu unde-i, în-
