Page 3 - Bunul_Econom_1901_35
P. 3
Nr. 35 BUNUL ECONOM - ::_______ _____________ Pag- 3
El are inima bună şi este milos coadă, pe cari sunt acoperite cu pene rească, şi eu cu 4 numai cât sgăriu
faţă de ser aci şi e iubitor de oaspeţi. arginţii-pestriţe. pămentuJ? Şi doar’ o mulţime de nu
Binele ce i-1 face cineva nu-l uită Brahmele de coloare închisă au treţ am stricat cu ele astă iarnă?
nici-odatâ şi dacă poate îl răsplăteşte pene de coloare neagră, afară de gru — Aşa e vere, dar’ a m ai trebuit
cu bine, dar’ ţine minte şi răul. Ade mazi, aripi şi coadă, pe cari sunt aco ceva pe lângă hrană.
sea iartă şi nedreptăţile ce i-s’au făcut. perite cu pene albe. — Păi, apă le dam de 2 ori
El e deştept la fire şi înţelept; Şi unele şi altele ouă dela 150 pe zi.
aceasta o poţi vedea pe faţa lui senină până la 24Q ouă pe an. Carnea lor e — Nu e vorba de apă.
şi deşteaptă şi ne-o arată frumoasele foarte gustoasă. — Dar’ de ce, vere Vasile ?
sale poesii populare, poveşti şi proverbe. Bine nutrite se îngraşe uşor. Co — Dacă le-ai fi dat ceva uruialâ
înfăţişarea lui e plăcută şi atrăgă coşii în verstă de 5 luni cântăresc muiată în* saramură, dacă le-ai fi ţesă-
toare. Are porturi frumoase, cu deose 3— 4 chilogr.; car’ deplin crescuţi au lat de 2 ori pe zi, în sfîrşit dacă dro
bire femeile. o greutate şi până la 7 chilogr., greu bul de sare nu le ar fi lipsit din esle,
Ori-cum ar fi, plugar, cipban, plu tate la care alte soiuri de găini nu ai fi făcut acum arătură sdravănă.
taş călător, îţi va plăcea frumoasa lui ajung. --- Nici că m’am gândit la aşa
statură. O singură scădere au aceste ceva! deşi n’ar fi o treabă mare. Poate
Aşa e Românul, aşa l-a lăsat să găini, dacă scădere o putem numi, o fi altă pricină, vere Vasile?
fie Dumnezeu anume: greoae şi molatice fiind, ele — Nimic, decât ce-’ţi grăiiu. Eu
nu-’şi caută bucuros hrana, ci aşteaptă
(„Albina"} Moldovan. am făcut altceva fiindcă n’aveam fen
să li-se dee mai mult de a gata. De ca d-ta, ci numai paie şi hluji. Am
aceea sunt potrivite pentru economiile, făcut saramură într’o putină şi înainte
Găinile Brahma. unde nu se cruţă hrana galiţelor, şi. de-a o da la vite, stropiam cu sara
mai ales la oraşe, unde găinilor se dă mură paiele ori hlujii; apoi le dam
Intre soiurile cele mai alese de hrană tot din mână. şi par’că le bătea ventul, aşa le mâncau;
găini se numără şi soiul găinilor Brahma. De altfel este ştiut, că dacă îi ear’ beţile de hluji rămase, nu le-am
Ca şi găinile Plymouth R ox şi Langs- dai animalului, şi el îţi dă. In schimbul svîrlit la rîpă, ci le-am strîns şi le-am
hane,, găinile Brahma au şi ele multe unei hrane mai îmbelşugate, vaca, rîmă- tăiat pe un tăetor mărunţi, cubardâ,
însuşiri preţioase, prin cari se fac vred torul, găina ş. a. ne răsplătesc cu şi aşa, tocaţi îi pun în saramură,
nice de luarea aminte a tuturor. lapte^ unsoare, carnş şi puă din belşug. cu ceva fen tocat şi puţină uruialâ;
Găinile Brahma sunt mai mari apoi le dau şi mănâncă pe întrecute.
şi mai ouătoare decât Plymouth Rox Dar’ vita nu se îngraşă numai cu
şi Langshanele. c/e pzhpct caxi. mâncarea, ea are nevoie şi de cură
Ele sunt de două feluri: Brah ţenie. In fie-ce zi iarna, ele tre-
mele de coloare deschisă şi Brahmele Doue vite, în loc de patru. buesc ţesălate şi periate de 2 ori;
de coloare închisă. ear’ acum cel puţin odată pe zi. Aşa
Cele de coloare deschisă au pene — Cum se face vere George, că că vezend cu ochii, boii mei au prins
de tot albe, afară de grumazi, aripi şi d-ta cu 2 vite faci arătură gospodă la carne şi putere; acum ar şi mai
ri ......
trebă inginerul, mângâind braţele ju- Pe feţele tuturor vedeai o neli primarul, vătăjeii comunei şi argaţii dela
pânesei Lina. nişte şi o hotărîre îngrijitoare. In mij curte, aducând un car cu ţăruşi.
— Ce fel de copil, zicea jupâ- locul acelei nelinişti, vedeai la fiecare Pe măsura ce grupul acesta înainta,
neasa; închipueşte-ţi domnule inginer, moment isbucnind câte un nou vorbă se vedeau despre sat ridicându-se gru
că n’a voit să vie să se culce în casă. reţ, şi din cei mai voinici, îndemnând puri, grupuri de ţerani îndreptându-se
L ’am chemat de vre-o trei ori şi mi-a lumea să-şi apere dreptul ei. Până şi şi ei spre imaş. La capătul imaşului
spus că vrea să se culce în fenu din moş Ştefan, om blajin, începu să se se întâlniră aproape toţi. Gâţi-va ţerani
podu grajdului. întârîte. rămaseră în urmă mai resleţi pe coasta
— Ei, treaba lui! — Să vie! dacă le dă mâna, striga dealului. Printre aceştia, şi Irina mer
el, învîrtind în aer un ţăpoiu. Nu ni e
* gea dela unul la altul neîndrăsnind se
* *
frică! Noi suntem aici în casa şi pe se apropie. Moş Şerban, în fruntea ţă
A doua zi de cu noapte, tot satu pămăntul nostru! ranilor se apropie de inginer.
era în picioare. Lumea să strînsese Soarele eră la prânzul cel mare,
-— Iacă, oameni buni, zicea ingi
în faţa casei lui moş’ Şerban, ca la pri ear’ pe coasta dealului, inginerul, sub
nerul, am venit să fac măsurătoarea
mărie. Soarele începea să se ivească prefectul, cu feţele buhabe de petrece
imaşului. Cuconul Ieni, proprietarul mo
de după deal, când Alexa şi Ghergina rea de cu sară, mergeau încet spre
şiei, reclamă o parte din imaş ca ţi
din satul vecin intrau repede pe poarta imaşu saţului. Cuconu Ieni, mergea
nând de trupul moşiei.
satului. Să opriră la mos Ştefan acasă, înaintea lor, sucindu-şi nervos barba şi
şi de acolo plecară cu toţii la moş mustăţile. Elevul, cu un ghiozdan cu — Nu-i adevărat! domnule ingi
Şerban. Ei venise înadins ca să dea hârtie de desemn la subţioară, păşea ner, strigară mai multe voci din mulţime.
de veste că azi o să vie aici soldaţi tăcut şi neliniştit în urma inginerului. — S ’o vedea la judecată, zicea
dela sub-prefectură. In urma lor se ţineau doi călăraşi, sub-prefectul.
