Page 5 - Bunul_Econom_1901_35
P. 5

Nr.  35                                            B U N U L  ECONOM               __________________                Pag-  5

       daţiunii  Gozsdu,   cari  se  începuseră   mişcării  populaţiunii.   Cu  toate  că  co­  jate  cu  mult  gust  şi  corăspund  tuturor
       Mercuri  în  Sibiiu.  Intre alte  agende  re-   muna  numără  800  de  locuitori,  în  anul  condiţiunilor  recerute  la  instituţiuni  cii
       solvate  în  şedinţele  acestea,  scrie  »Tel.  trecut  n’a  fost  nici. o  naştere.  Pentru   meniri  aşa  frumoase.  Salutăm  cu  bu­
       Rom.«,  e  şi  votarea  sţipendiilor  pe  moaşe  credem  că  comuna  aceasta  de  curie  acest  nou  aşezământ  românesc
       anul  şcolar  curent,  respective  până  la   loc  n’ar  fi  recomandabilă.           şi  dorim  să-’şi  ajungă pe deplin  sublima
       terminarea  studiilor  pentru  cari  s’au                                             sa  misiune  atât  pe  terenul  cultural,  cât
       votat.                                                                                şi  pe  cel  educativ.
                                                       O noua  armă ucigaşe.  Un  ma­
            S ’au  susţinut  stipendiile  a  38  ri-
                                                  ior  din  armata  Svediei  a  inventat  un
       gorosanţi în  ştiinţele juridice  şi  medicină
                                                  mechanism  de  torpilori  aeriani,  care,       O  desminţire.  In  31  August  n.
       (15.000  coroane),  cum  şi  stipendiile
                                                  cum  se  raportează  din  Svedia,  aruncă   a  venit  în  redacţia  noastră  locuitorul
       vechi pentru  89 stipendişti, cari  au  să-’şi
                                                  proectilele  cu  uimitoare  precisiune  şi  din  Vinerea  Nicolae  Bota,  şi  mirându-
       continue  studiile,  anume:  la  35  jurişti,
                                                  cu  putere  atât  de  colosală,  încât  şi   se  mult’cum  să  poate  să  se  provoace
       4  medicinişti,  4  ascultători  de  filosofie,
                                                  dela  distanţă  de  treizeci  de  metri  sdro-  cineva  la  numele  dânsului  pentru  a  po­
       5  dela  technică,  2  dela  montanistică  şi
                                                  beşte  chiar  şi  cele  mai  puternice  cui-  negri  pe  alţii,  cum  a  făcut  foaia  locală
       silvicultură,  2  pentru  cualificarea  de   rassate.  Inventatorul  se  chiamă  Unge,  »Activitatea«  în  careva  număr,  —   ne-a
       profesori  la  şcoalele  comerciale,  1  la
                                                  şi  are  dela  guvern  însemnate  ajutoare  rugat,  fiind  de  faţă  şi  dl  senator  Danii!
       academia  comercială,   1  la  academia    pentru  a  continua  experimentările,  cari,   David,  să  luăm  şi  să  publicăm  declara­
       agronomică,  5  la  şcoalele  de  cădeţi
                                                  de  sine  înţeles,  se  ţin  în  cel  mai  mare  ţia  pe  care  0  dăm în  rubrica „Din public".
       ces.  şi  reg.  .ungare,  8  la  gimnasii  şi   secret.
      scoale  reale, —   în total 34.260  coroane.
                                                                                                  Reşedinţa  episcopească  din
            Stipendii  noue  s’au  votat  la:  16     Zăpadă.  Din  Oradea-mare  se  scrie,   Caransebeş  este  pe  deplin  restaurată.
      jurişti  (din  52 concurenţi),  3  medicinişti   că  la  23  Aug.  n.  frumosul  loc  de  vi­  Zilele  acestea  s’au  terminat lucrările  de
      (din  9  concurenţi),  3  technici  (din  8   legiatură  «Stâna  de vale«  şi  munţii  din   renovare  ce  s’au  început  în  primăvara
       concurenţi),  3  la  filosofie  (din  13  con­  împrejurime  au  fost  acoperiţi  cu  o  pă­  aceasta  şi  azi  reşedinţa  este  un  monu­
       curenţi),  1  la  silvanistică  (din  3  con­  tură  de  zăpadă  de două  degete,     ment  demn  de  numirea  ce  o  poartă.
      curenţi),  1 pentru cualificare  de  profesor                                          Renovările  s’au  făcut  în  mod  esenţial
      la  şcoalele comerciale (din  3 concurenţi),     Caransebeşenii  progresează.          şi  acum  ea  se  înfăţişazâ  ca unul  dintre
       1 la  şcoala agronomică (din 3 concurenţi),
                                                  Fraţii   noştri   caransebeşeni,   precum   cele  mai  pompoase  edificii  ale  Caran­
      3  la şcoalele de cădeţi (din 9  concurenţi),
                                                  scrie  «Tribuna*,  dau-  semne,.frumoase  sebeşului.
       total  13.800  coroane.                    de  progres.  După  '  scurtul  interval  de
                                  .
            Pentru  şcoalele  medii  nu  s’au  mai   abia  2  ani,  de  când  s’a  inaugurat  in­  Ultimul  ostas  dela Waterloo.
      putut  vota,  fiind  exhauriată  deja  suma   ternatul  tinerimii  teologice,   eată  că   Luni  a  răposat  în  Worthenburg  (An­
      budgetară.                                  deja  cu  începutul  anului  şcolar  viitor   glia),  în  etate  de  108  ani,  ultimul  din­
                                                  se  deschide, —   după  cum  aflăm  cu     tre  soldaţii  cari  au  luptat  în  bătălia
            O  comuna  care  nu se  înmul­        multă  plăcere — şi internatul  pedagogic.   dela  Waterloo,  unde  oştirile  aliate  ale
      ţeşte.  Comuna  Szepnyir  din  comitatul    Frumoasele  edificii  ce  s’au  adaptat  pe   Austriei,  Prusiei  şi  Rusiei  au  nimicit
      Bistriţa-Năseud  stă  unică  în  privinţa   seama  elevilor  de  pedagogie sunt  aran­  oastea  lui  Napoleon  Bonapafte  şi  unde

            —  Adecă  cum ?  se  ne  schimbaţi    ranii  priveau  înferbântaţi  de  mânie  pre­  lopul  cailor,  două  plutoane  de  călăraşi
                                              5
      hotarul  imasului  ?                        gătirile  ce  să  , tăceau.  Inginerul  hotărî  cari  stătuse  ascunse  în,  creasta  rediului
                   >
            —  Apoi,  aşa  e !  cum  o eşi  la  măsu­  o  linie,  dând  ordin  primarului  şi  vătăje-   de  după  deal.  Ţăranii  rămase  un  mo­
      rătoare.                                    luiui  să  înfigă  ţăruşii.                ment  desconcentraţi.  Inginerul  încearcă
            —   Asta nu  se  poate,  strigară  mai     —   Nu  să  poate!,  strigară  ţăranii,   să  tragă  o  nouă  linie,  dar’  ţăranii  se
      mulţi  săteni.                              smucind  ţăruşii  din  mânile  primarului.  împotrivesc  şi  mai  tare.  Călăraşii  dau
            —   Da  ce  e  pe  voia  voastră! strigă   Vătăjenii  şi  argaţii  dela  curte  sar  năvală,  manevrând  prin  mulţime.   Ţă­
      răstit  sub-perfectul.  Autoritatea  trebue   în  ajutorul  primarului,  căutând  să  înfigă   ranii  ca  să  se  apere  lovesc.   Călăraşii
      să-şi  facă  datoria  ei.                   ţăruşii  în  pământ. Ţăranii  hotărîţi,  încep   scot  săbiile  şi  lupta  începe  în  mod
          —  Nu-i  drept!  strigau mereu  sătenii.   a-i îmbrânci.  Elevul lasă jalonul la pământ  hotărît.
      Sub-perfectul  dădu  ordin  celor  doi  că­  privind hărţuiala.  Subprefectul şi  cuconu    Ţăranii,  cari  rămăsese  răsleţi  pe
      lăraşi  şi  vătăjeilor  ca  să  ajute  ingine­  Ieni  strigau  să  se  dea  la  o  parte.  Ţă­  coasta  dealului,  alergau  în  goană  spre
      rului  la  măsurătoare.                     ranii  nu  ascultau.  Cei doi  călăraşi voesc   ajutor,  ear’  alţii  din  sat  îi  urmau  cu
           Inginerul  îşi aşează nivelatorul  spu­  să  intervină,  dar’  ţăranii  ameninţă  şi  nă­  braţele  pline  cu  pari.
      nând  elevului  să  se  ducă  cu  jaloanele  vălesc  spre  căruţă,  punând fiecare mâna                               (Va  urma)
      înaintea  lui.                              pe  câte  un  ţăruş.  Subprefectul,  furios,
           —  Ce  nedreptate!  îşi  zicea  furios  să  apropie  de  un  călăraş,  dându-i  ordin        Vorbe  înţelepte.
      elevul.  Dac’aşi  fi  puternic  în  momentul  pe  ascuns:
      acesta,  n’aş  lăsa  pe  nimei  să  se  atingă   —   Aleargă  şi  spunele  să  vină  în     De  două     lucruri  să  se  teamă
      de  pământul  bieţilor  oameni,   ţ         galop.                                     omul:  De  Dumnezeu,  şi  de  aceia  ce
           Pleacă  tăcut  cu  jaloanele  înspre        Câteva  minute  trecură  numai  şi    nu  se  tem  de  Dumnezeu!
      partea  în  care  îi  arăta  inginerul.  Ţă­  despre  zarea  dealului  să  lăsau,  în  ga-
   1   2   3   4   5   6   7   8