Page 6 - Bunul_Econom_1901_35
P. 6
Pag- 6, ___________ _ B U N U L ECONOM ________________ . Nr. 35 .
eroii tîin vestita gardă a lui Napoleon dioasă primire. Oraşul va fi pavoasat barbă de 2 metri şi 50 cm. de lungă!
şi-au înscris numele pe cea mai strălu şi iluminat. Monârchul va merge cu El fusese nevoit a se rade dela vîrsta
cită pagină a istoriei eroismului, luptând trenul de curte până la Noskovţi, de de 12 ani, ear’ la 14 avea deja o barbă
până la ultima răsuflare şi răspunzând unde apoi îşi va continua drumul cu în formă de evantail de 30 centimetri.
somaţiunilor de capitulare: „garda moare, un alt tren. In Cinci-biserici Monarchul Când era de 20 de ani, ea era de un
dar’ nu se predă!“ Moşneagul răposat va fi primit de toate autorităţile oră metru, la 30 de ani îi ajungea până la
Luni se chiamă Carol Richards, a ser şeneşti. pământ. Trebuia s’o înfăşore împrejurul
vit în regimentul grenadirilor şi în bă gâtului.
tălia dela Waterloo el era postilonul Omorîtă de-o surpătura. Se Dar’ era scris, ca Louis Coulon
între comandanţii Welligton şi Blucher. scrie din Orşova, că lângă Iablaniţa s’a să fie întrecut de un American. Ame
A rămas după el familie de 182 membri. întâmplat o nenorocire, care a causat ricanii au totdeauna lucrurile cele mai
moartea unei românce. Nicolae Mărescu ciudate. Dl Tapley, azi în vârstă de
Oftica în armata portugeză. s’a dus cu nevastă-sa Paraschiva la un 68 ani, arată eu mândrie o barbă de
Foile din străinătate publică o statistică deal apropiat, ca să sape lut pentru 3 metri 25 cm. de lungă. Experţii so
despre lăţirea îngrozitoare a tuberculosei vălătuci. Ei încărcaseră tocmai pentru cotesc, că ea va creşte încă şi. va ajunge
în armata portugeză. Conform statisticei a treia oară carul şi era gata de ple la 6 metri! Tapley îşi întăşură aceasta
în anul 1898 au murit de tuberculosă care. Paraschiva s’a mai întors odată podoabă într’un săculeţ de mătasâ şi o
dintre militarii portugezi 25 de percente, la groapa, de unde scoseseră lutul, ca pune între piept şi plastronul câmeşei.
In jumătatea dintâiu a anului 1899 au să ia cele două hârleţe, ce rămaseră O arată bucuros admiratorilor săi. Ba
murit 33 percente, în a doua jumătate acolo. In acel moment partea de sus într’o zi a eşit pe stradele New-Yorkului
27 percente. In anul trecut aproape a dealului s’a surpat şi a îngropat de cu barba lăsată afară şi care mătura
3 0 percente. vie pe nenorocita lemeie. Bărbatul seu pietrile. S’au adunat atâţia oameni după
şi un copil de patru ani priveau des el, că poliţia a fost silită se intervie,
Regele şi poporul. Regele peraţi la această scenă teribilă. ca să nu se împedece trecerea pe
Oscar al Suediei care visiteazâ chiar stradă.
acum provinciile sudice ale ţării sale, Englezul şi cocoşii de cu Belşugul acesta de păr nu e un
a ţinut la Oerebro, cu prilegiul unei curuz. Un Englez din Londra, în privilegiu al rassei omeneşti. Sunt şi
sărbări dată în onoarea lui, o cuvântare un drum al său, s’a oprit în Budapesta. Cai a căror coamă ajunge la o mărime
de care să ocupă foarte mult lumea In plimbările lui prin oraş a ajuns . în- de 4 metri, ear) coada de 2 metri...
politică. In chip foarte modest şi raţio tr’o stradă, unde cu mare mirare privia Astfel era calul electorului de Saxa,
nal acest suveran şi-a spus gândul seu, Ia un coş plin de cocoşi al unei pre- August II., care fu mai târziu rege al
că desvoltarea Suediei nu e meritul rege cupeţe. Poloniei.
lui sau al dinastiei, ci numai al poporului. — Măsura îi cu un creţar, zise
»Nu comandantul armatei câştigă precupeaţa, recomandându-’şi marfa. Din oficer — primaş. Se vede
victoria, ci marea massă a poporului Englezul se apleacă şi îi zice: că primaşii tarafelor de lăutari ajung
ce se găseşte lângă dînsul, în ale cărui — Hejn ? oameni invidiaţi, căci altfel nu ne putem
mâni stă resultatul final«, zise textual — Zic că măsura îi cu un creţar. închipui cum a întrat mania ca anumiţi
regele Oscar. »De aceea simt o datorie Englezul scoate un ban de 10 cr., oficeri să-’şi deslege sabia, să o spân
de a declara, că naţiunea îşi datoreşte îl dă şi îşi ţine buzunarul. zure în cuiu şi să ia arcuşul în mână.
siesi în măsură mult mai mare decât Femeea îi pune în buzunarul drept Nu de mult am scris şi noi despre un
)
•
coroanei, dacă perioada de desvoltare o măsură, în cel stâng a doua, în bu Zoldi Marczi, care din oficer s’a făcut
naţională şi economică a Suediei pre- zunarele pantalonilor a treia şi a patra, primaş. Acum e al doilea cas. Un oficer
sentă garanţii preţioase şi pentru viitor«. până când Englezul ajunse căptuşit în din Lugoj, cu numele Gazsi Zsigmond,
Această cuvântare a produs o treg cu cocoşii de cucuruz. a abzis de cariera de oficer, şi-a con
explosie de mulţumire şi simpatie în S ’a aşezat liniştit şi flegmatic pe stituit o bandă, în fruntea căreia s’a
cercurile democratice din ţările nordului. o peatră şi a început a roade la ei. pus primaş şi acum drumul, băete, nu
Pe cei dintr’un buzunar i-a şi mâncat se opreşte până în Budapesta. Poate
Manevrele mari de toamnă. cu ajutorul lui Dumnezeu, daP apoi da mâna cu Zoldi Marczi şi apoi lungi
La manevrele mari de toamnă a ar mai erau încă nouă măsuri! Ce să sunt nopţile şi spumegătoare şampania
matei austro-ungare ce se vor ţinea în facă? I-a împrăştiat frumuşel pe stradă, — când este.
împrejurimea oraşului Cinci-biserici, pre apoi şi-a scos încetinel notiţul şi a în
cum ştim deja, va fi de faţă şi Mai. semnat în el:
Sa Monarchul, care, conform progra — Bogată ţară. Foarte bogată. Contra holerei găinilor.
mului oficial, va sosi la Zircz, la 5 Sep (Unde te saturi cu 1 cr.!) Cuvântul
temvrie, ear’ la 7 Septemvrie se reîn «bogat» l-a sub tras de două-ori. Se ştie ce păgubi aduce boala
toarce earăşi la Viena. La 12 Septem aceasta a găinilor, curcilor etc.
vrie va sosi în Dolnji-Miholjac, unde va Cea mai frumoasă barbă din Măsurile ce trebuesc luate când
fi de faţă la încheierea manevrelor. In lume. Acum zece ani trăia încă la se aucfe de boală în sat sunt două:
18 va merge la Cinci-biserici, unde Montiucon un lucrător, Louis Coulon, altoirea paserilor cu altoiul descoperit
deja de pe acum i-se pregăteşte o gran de 63 de ani, care să mândria cu o de Pasteur, ceea-ce poate face numai