Page 1 - Bunul_Econom_1901_36
P. 1
Anul II Orăştie, i 14 Septemvrie 1901. Nr. 36
A B O N A M E N T E : P R O P R I E T A T E A I N S E R Ţ I U N I :
.Reuniunii economice în Orăstie“ se socotesc după tarifa, cu p r e ţ u r i m o d e r a t e
Pe an 4 coroane (2 fl.); jumetate an 2 cor. (1 fl.)
Pentru R o m â n i a 15 franci. Apare în fiecare Sâmbătă Abonamentele şi inserţiunile se plătesc înainte.
sunt neumblate. Din ele ne vom ţinti pe şcolar aproape tot aşa de nepro
La începutul privirile numai asupra uneia. copsit şi neîndemânatic pentru viaţă,
In cele mai multe comune se află cumt a fost Ia intrarea în şcoală.
— anului şcolar. lângă şcoală şi o grădină mai mare Sunt mulţime de protopopiate
sau mai mică, după împrejurări. de-ale noastre, unde din 20— 30 de
Această grădină în cele mai multe grădini şcolare nu găseşti nici 2—-3
Una din pricinele care zădărnicesc
caşuri este socotită în leafa învăţătoru- lucrate astfel, ca să poată servi barem
mult înaintarea noastră ca popor, stă A
lui. Ii este dată deci dânsului spre fo încâtva de pildă şcolarilor şi părinţilor
în strînsă legătură cu şcoala, şi de aceea
losire, şi este, fără îndoială, o mare acestora, şi unde şcolarilor să li-se pro
credem, că acum la începutul anului
binefacere a avea grădină la îndemână. pună cunoştinţele economice în mod
şcolar, e timpul să ne gândim niţel
practic.
asupra ei. Dar’ menirea grădinei şcolare nu a
fost şi nu este, ca a altor grădini, să ser învăţătorul de nimic nu se apucă
Din darul lui D-zeu şi hărnicia mai greu ca de cultivarea grâdi-
plugărimei noastre, am ajuns se avem vească numai trebuinţele unei familii, în
caşul de faţă trebuinţele familiei învăţăto nei şcolare ; cu toate că în şcoalele
câte o şcoală românească aproape în de învăţători ei îşi agonisec cunoştinţele
toate satele, în cari locueşte un număr rului; ci menirea grădinei şcolare a fost
mai mărişor de Români. Sunt sate cu şi este şi aceea: 1) a cultiva felurite de lipsă, şi li-se arată în mod temeinic
soiuri de plante folositoare, a căror de câtă însămnătate sunt acele grădini
mai puţin de o sută de case, care îşi
susţin şcoala şi învăţătorul lor. răspândire este cu deosebire de dorit pentru cultura tineretului şi ce pildă
(şCoale de pomi şi de viţe, legumi, preţioasă ar putea fi ele pentru popor.
Şcoala este menită se fie o făclie, Şi nu atât din nepriceperea grădinări
plante de nutreţ şi arbori;) 2) a dovedi
care să lumineze calea vieţii poporului
în liniamentele de căpetenie căile noue tului, cât mai cu samă din o nepăsare
nostru. Poporul pricepe această însem nescusabilă.
de lucrare a pământului, pentru a pre
nătate sau barem o simte şi de aceea
găti calea comasării şi a sistemului Nu-’i vorbă, vor fi unde şi unde
şi aduce jertfe pentru şcoală. Jertfe
(modului) schimbător cu delăturarea ogo şi pricini temeinice, d. p. lipsa totală a
însă se cer din an în an tot mai multe
rului ş. a.; 3) a Introduce pe ţăran în grădinii şcolare, sau că ea nu e închisă,
şi mari; ear’ poporul adesea stă la în
ştiinţele agrologice, adecă a-1 face cu etc. Dar’ şi aceste scăderi se pot înlă
doială: să mai jertfească sau ba? Şi
noscut cu natura gunoiului (de grajd, tura, dacă învăţătorul se interesează şi
această îndoială, nu arare-ori îndărăt
compost şi măestrit), mai departe a-1 stărue mereu; căci dreaptă este zisa
nicie chiar, adese-ori este pricinuită de
introduce în legile fisicei şi fisiologiei, Scripturii: „Bate şi ţi-se va deschide!"
învăţătorul însuşi şi de şcoală.
cari îi vor înlesni purtarea unei eco Cei mâi mulţi învăţători însă pare-că
Căci să; ne întrebăm: dacă locui
nomii mai înţelepte; 4) a răspândi unelte se bucură, că grădina şcolară lipseşte
torii unei comune de 100— 200 familii
mai corespunzătoare. sau că nu e închisă, şi sufăr mâi de
cheltuesc cu susţinerea învăţătorului şi
Să ne întrebăm acum, unde s’a parte această stare de lucruri. Dar’ e
şcoalei 3— 500 fl. la an, dovedesc şi
lucrat şi se lucră pentru ajungerea aces şi adevărat, că o grădină, aşa pe cum
şcoala şi învăţătorul la rîndul lor, că
tei ţinte? se cere să fie lângă ori-care şcoală, nu
jertfele acestea nu sunt zadarnice ?
Rari grădini şcolare româneşti avem se poate face numai din sănin, ci prin
Pentru a dovedi aceasta se cere, muncă lungă şi neîntreruptă.
în care să se fi lucrat şi să se lucreze
ca învăţătorul să fie o pildă vie în
în vederea ajungerii acestei ţintei Din O grădină în ordine, este o şcoală
toate cele bune şi de folos atât şcola
contră avem mulţime de grădini şcolare preţioasă pentru tinerimea şcolară. Aici
rilor cât şi părinţilor, harnic în îm
cu totul neîngrijite, sau cultivate ca şi băeţi şi fetiţe lucră câte ceva în toate
plinirea chemării sale în şcoală, dâr’ şi
alte grădini a oamenilor simpli din co zilele, începând de primăvara până
afară de şcoală.
mună, (ori nici aşa !) Astfel că şcolarii târziu toamna, şi la 15 ani, când pără
învăţătorul trebue să lucre în mod nu învaţă în mod practic nici barem sesc şcoala, ştiu şi ei să-’şi întocmească
stăruitor, între altele, ca el însuşi, şi cu modul de a sămăna sâmburi de poame, o astfel de grădină.
el alăturea şi poporul din comună, să a creşte altoi şi a îngriji pomi; ear’ Dar’ dintr’o grădină cultivată înţer
înainteze în bunăstare! fetiţele a şti şi ele cultiva un strat de lepţeşte învăţătorul poate avea şi un
Căile pe cari trebue se purceadă legumi. Nimic. Ci toată învăţătura eco ftum os câştig: din vinderea de altoi,
învăţătorul la ajungerea acestei ţinte, nomică se face şi ea, câtă să face, în viţe de vie altoite, stupi, miere, ş. a.
sunt foarte multe, aproape toate însă tre păreţii şcoalei, cu vorbe, cari lasă Constatăm în sfirşit, că grădina
