Page 2 - Bunul_Econom_1901_36
P. 2
Pag. 2 _____________________ ___ BUNUL ECONOM ______________ Nr. 36
şcoalei este cel mai de frunte mijloc de Rapiţa în cea mai mare parte a Scutirea paserilor.
învăţământ, şi că fără de ea învăţămân- fost sămănată, şi în unele locuri a ră
tul tineretului nostru din popor, nu se sărit deja. >
Sunt pasări atât de folositoare
poate desăvîrşi, nici înaintare aevea Cucuruzul s’a desvoltat binişor, în
economiei, încât în lipsa lor n’am mai
temeinică nu vom vedea! deosebi soiurile mai târzii, cărora ploaia
gusta o poamă din grădinele noastre,
De-aceea, încât priveşte trebile le-a ajutat foarte mult. Nădejdile cule
ear’ âgrii, livezile, viile şi pădurile noastre
şcoalei, una din grijile de căpetenie ale sului în general sunt îndestulitoare. ar fi năpădite de lighioane, de gângănii,
învăţătorului şi preotului, ale comitetului
Soiurile timpurii de cartofi se scot. vermi, omide, lăcuste, ş. a., cari ar fi
şcolar şi-a primăriei comunale, cum şi-a
In unele locuri dau foarte bine, în al în stare să pustiască unele plante cu
tuturor părinţilor trebue să fie, ca
tele îndestulitor, ear’ în altele foarte slab. totul, ear’ altora să le zădărnicească
şcoala să aibă la îndemână o grădină
Legumele şi păstăioasele au dat creşterea şi pe om să-’l lipsească de
bine închisă şi tineltele trebuincioase
o roadă bună. partea precumpănitoare a roadelor lor.
pentru lucrarea ei.
Curechele s’au desvoltat bine în In scopul scutirei animalelor folo
Toţi din comună trebue să stârue
urma ploilor. sitoare s’au înfiinţat reuniuni în foarte
ca tineretul să primească cele mai în
Recolta meiului se face acum şi multe ţări. O asemenea reuniune cu
tinse cunoştinţe în toate lucrările de
ea este bună. numele » Reuniunea din Ungaria pentru
grădină, şi ce învaţă în grădina şcoalei
scutirea animalelor« s’a înfiinţat şi în
să deprindă şi în grădina sa acasă. Inul şi cânepa au dat mijlociu.
tara noastră sub scutul Inăltimei Sale
j
>
Le spunem aceste acum la înce Tutunul se culege în întreagă ţara,
archiducele Iosif. Această reuniune a
putul şcoalei, când e timpul cel mai cu un resultat îndestulitor, în unele lo
trimis o scrisoare tuturor reuniunilor
potrivit pentru a pune la cale înoiri şi curi foarte bun. Şi calitatea prottiite a
economice din ţară. Din această scri
îndreptarea scăderilor. Şi credem că, fi bună.
soare, vrednică să ajungă îndeobşte cu
ţinându-se în samă şi urmându-se cu Nădejdile recoltei napilor sunt în
noscută, dăm şi noi pe scurt unele
stăruinţă sfatul nostru, înaintarea noas destulitoare, ale plantelor de nutreţ mai
părţi.
tră mai cu spor va să urmeze. mult slabe.
Iată ce se spune în numita scri
Otăvile din livezi în partea cea soare:
mai mare sunt abia mijlocii. După-ce Reuniunea ungară pentru
Situaţiunea agricolă. Păşunile s’au recules încâtva unde i scutirea animalelor dă întâietate acelor
a plouat; în unele locuri însă şi acum cestiuni (lucruri), cari sunt de mai mare
La 30 Aug. a. c. ministerul r. ung. sunt de tot pleşuge. , însemnătate practică, are în vedere în
de agricultură a dat următorul raport locul întâi se, stărue pentru înmulţirea
Viile în general promit o recoltă
despre situaţiunea agricolă: şi scutirea pasărilor mai folositoare
îndestulitoare, în unele locuri bună.
In decada a treia a lunei August ţării şi agriculturei (plugăriei).
Poamele de toamnă în parte pre
(dela 20— 31) timpul a fost schimbăcios; Firea s’a îngrijit ca tot felul de
cumpănitoare sunt slabe şi chiar rele.
plouând adesea s’a putut ogorî şi în gângănii stricăcioase plantelor noastre
toarce, în unele locuri s’a şi sămănat ' ş ■ de cultură să fie pustiite de cârdurile
între împrejurări favorabile, nenumărate de pasări, ce să hrănesc
F O I Ţ Ă Intr’o clipă, Codău ajunse în mij vedi numai cu săbiile, dădu ordin să
locul sătenilor, cari nu, se dădeau în dea câteva focuri oarbe în vânt.
IN D U R A R E vinşi. Să repezi între călăraşi, vîjâind Cei mai mulţi ţărani, spăriaţi la
— NUVELĂ — năprasnic ţăpoiul în aer. Intr’o clipă auzul detunăturilor, începură să o ia
(Urmare) doi călăraşi fură culcaţi la pământ. la goană spre sat. Cei mai voinici şi
Irina, văzând groaza ce era în deal, Sub-prefectu, ingineru, cuconu Ieni, mai curagioşi se luptau înainte.
aleargă în goană să caute pe badea primara şi toţi vătâjeii fugise spre cur Detunăturile carabinelor îi îngro
Codău, cel mai voinic flăcău de pe tea boerească. zeau din ce în ce mai tare; credeau
toată valea aceea. II găsi în dosul unei Femeile împrejurul ţarcului din vale că mulţi din ai lor trebue să fie morţi.
şuri de pae, încărcând un car. El nu se văitau blăstămând. Ţăranii se luptau Obosiţi şi desconcentraţi începură cu
ştia nimic. Mai totdeauna era singuratec. grămadă. Lui Codău îi sburase cămaşa toţii să bată în retragere. Călăraşii îi
Hai bade Codău la deal de vezi, de pe umăru stâng cu o bucată de urmăreau de aproape. Ţăranii începură
ne omoară dorobanţii!... Uite colo... Vor carne cu tot. In fcrbinţala luptei, moş să se răsleţească înspăimântaţi, întrând
să ne ia imaşu !... Serba n, cât era de bătrân, se lupta ca în sat care pe unde apucau.
Codău îşi încruntă sprîncenele, puse un flăcău. In vălmăşeala fugei, soldaţii reu
mâna pe ţăpoiul cel mare şi plecă în Toată valea răsuna de gemetele şiră se pună mâna pe Codău, pe moş
goană spre deal. Pletele lui şi mânecile ţăranilor, de ţipetele femeilor şi înjură Şerban, pe moş Sandu şi încă pe vre-o
cămeşii îi fâlfăiau în vânt, ca un steag turile soldaţilor. zece ţărani, cari se împotrivise mai tare.
a bătae. Pământul duduia sub picioa Din mijlocul acelei învălmăşeli Veneau cu ei spre primărie. Erau într’o
rele lui. Când sărea peste câte un şanţ, groaznice, să auzi de-odată mai multe stare îngrozitoare. Sub-prefectul, în faţa
malul se prăvălea în urma lui. Irina detunături de carabine. Căpitanu, vă primăriei, dădu ordin să-i pună la butuci
se ţinea cât putea după el. zând că soldaţii lui nu o se poată do- ’ ■—1 V’am spus să vă astâmpăraţi!