Page 5 - Bunul_Econom_1901_36
P. 5
Pag- 6. _________ _ BUNUL ECONOM ________ _________________________,________ Nr. 36
mijloace de stîrpire costă mulţi bani;,şi dir. în Vinerea, Nic. Iordan, înv. în fost recunoscut îndată nenorocitul pro
dacă omida a năpădit din cale afară Batiz, Ioachim Cerbicean, înv. în Nuc fesor, Era împuşcat şi înecat. Să vede
sâmănăturile, atunci mijloacele de stîr şoara, şi I. E. Prodan, înv., din Sălişte. că a mers pe ţermurul Murăşului şi
pire, ce ai fi nevoit a le face, ar costa Bunul renume de învăţător şi po- acolo şi-a tras glonţul, ca apoi să cadă
mai mult decum ar plăti întreaga molog al dlui Fleşeriu din Romos, a în apă, să nu-’l mai afle şi să nu-’l mai
recoltă ce ai avea-o de pe ogorul cu făcut pe alegătorii noştri ca, între can ştie nimenea. Apa însă, după câteva
pricină. didaţii daţi, să se grupeze îndată, în zile Fa aruncat afară. Cunoscuţii lui
Ori de omida şi în anul viitor se frunte cu comitetul parochial, în jurul l’au găsit pe malul Murăşului la Turdaş,
va ivi ear’ aşa de tare, nu se poate d-sale, şi d-sa a fost ales cu aproape coperit cu pae de cei-ce l’au pescuit
spune înainte. unanimitatea voturilor ce s’au dat. din apă. D-zeu să-’l ierte, căci a iubit,
Dl Fleşeriu a fost, în adunarea era fidanţat, şi poate-că şi ffica că acum
generală a Reuniunii noastre economice nu să va putea ferici cu iubita sa, l’a
premiat pentru grădina de pomi ce împins în braţele originalei sale morţi.
Ş t i r i d e t o t f e l u l
cultiva în Romos, ear’ în conferenţele
Nou învăţător definitiv în învăţătoreşti asemenea s’a distins, alături Hârtiile noue de 10 coroane
cu vrednicii noştri învăţători din Orăştie.
Orăştie. La şcoala noastră capitală sunt, deja puse în circulaţie. Formatul
Se sperăm că venind la Orăştie, va
din Orăştie de un lung şir de ani, şi lor este mai mic decât ale celor vechi
avea şi mai bun prilegiu a-’şi arăta
anume de când s’a sistemisat, postul de 5 fl. de până. acuma şi se deosebesc
hărnicia.
al 4-lea de învăţător a fost ocupat tot şi în privinţa colorii. Pe o parte, pe cea
numai în mod provisor. Mulţi îl şi nemţască, suma este scrisă în toate
Alegerile de deputaţi pentru
considerau, atât aici cât şi în Sibiiu, limbele cari se vorbesc în Austria,
dieta din Pesta, să fac în zilele de 2
ca un post menit a rămânea totdeauna prin urmare şi româneşte, ear’ pe ceea-
până în 12 Octotnvrie, în toată ţara.
provisor, nu doară pentru-că parochia laltâ numai în limba ungurească.
La Orăştie vor fi, precum aflăm,
ar voi să cruţe ceva prin aceasta
în 4 Octomvrie.
(neurcându-se astfel cuincuenalele), ci Preşedintele Statelor-Unite,
Un număr însămnat de fruntaşi 9 7
pentru-că s’au fost deprins a-’l lăsa jertfă unui glonţ anarchist. Săp
români s’au adunat zilele astea la Cluj,
liber la disposiţia consistorului, care în tămâna trecută şi-a avut, catră sfîrşit,
şi după desbateri îndelungate au hotă-
tot anul trimitea aci pe câte un tinăr ştirea sa groaznică. Vineri în Statele-
rît, ca Românii să rămână şi de astă-
din cei mai distinşi cari au absolvat Unite americane un anarchist a tras
dată pasivi, adecă să nu iee parte la
seminarul şi cari, până să poată căpăta două focuri de revolver asupra domni
alegerile de deputaţi pentru dietă.
un stipendiu sau să se decidă pentru torului acelor state, preşedintele repu-
un loc oare-care, să vină un an la blicei, Mak Kinley.
Proces politic a fost la Cluj în
Orăştie să înceapă a cunoaşte vieaţă Preşedintele mersese în oraşul Buf-
10 Septemvrie n. Redactorul respon
şi Oameni. Consistoriul trimitea de re falo la deschiderea unei mari exposi-
sabil al «Tribunei» din Sibiiu stătea
gulă clerici absoluţi, maturisanţi, cari,
pe banca acusaţilor pentru mai mulţi ţiuni. A fost primit cu pompă de mare
până la o vreme luau şi titlul de direc împărat. Intre sărbările date din acest
articli din „Tribuna”, scrişi în cunoscuta
tori provisori ai şcoalei. In acest chip
afacere Iancu (când cu pertractarea prilegiu, este un obiceiu american, do
au trecut pe la şcoala noastră din vedit chiar acum de foarte primejdios,
dela A.-Iulia). Dl Balteş, responsabil
Orăştie: Dr. Vas. Bologa, azi profesor pentru redacţie a fost osândit la doi anume că preşedintele să stee la un
seminarial, I. Olariu, protopresbiter în
ani temniţă şi 1000 cor. perdere din loc anume, şi acolo să treacă lumea
Făget, G. Oprea, par. şi director de
cauţiunea foii. pe dinaintea lui, şi el să dee mâna cu
bancă în Hunedoara, Dr. Elie Cristea, tot insul care trece pe aci. Folosindu-să
secretar consistorial, regretatul C. Per- O sinucidere originală. Nu de acest obiceiu, cu ajutorul căruia
şinariu, mort ca universitar, I. Dobre, numai în America ci şi la noi să în- poţi ajunge tare aproape de preşedite,
absolvent acum al facultăţii din Cer templă sinucideri originale. un anarchist s’a dus şi el, printre cei
năuţi, C. Popescu, universitar, — şi In timpul din urmă în Orăştie dintâi oameni, şi când să prindă mână
alţii, aproape toţi plecând dela «dăscălia» atrăsese atenţia asupra sa tînărul pro cu preşedintele, repede ca fulgerul
din Orăştie, la universitate. fesor Peter dela colegiul reformat din a tras afară un revolver şi a tras două
In anii din urmă însă, la Sibiiu loc, care umbla totdeauna îmbrăcat în gloanţe asupra lui! Un glonţ i-s’a oprit
să vede că n’a mai fost apreciată ca costumul foştilor soldaţi a lui Kossuth, în pept, în os, de unde a fost scos uşor,
în trecut această menire şi acest dar’ care, lipsindu-i examenul, nu a putut altul i-a întrat în foaie, de unde cinci
provisorat al postului, şi ni-s’a cerut fi ales profesor definitiv la colegiu, şi zile n’a putut fi scos.
repeţit se-’l întregim definitiv. Parochia desperat de acest fapt, a petrecut o Să pare că au fost doi anarchişti,
a satisfăcut în anul acesta ordinului noapte zdravăn aici, ear’ în ziua urmă căci omul care dase mână cu preşe
şi Dumineca trecută a purces la ale toare nu l’a mai văzut nimeni. Mai dintele nainte de ucigaş, ţinuse mult
gerea definitivă a unui învăţător în mult de-o săptămână nu ştia nimeni şi tare mâna lui, par’că anume ca
postul din chestiune. In urma concur nimic de el, când acum Joi, nişte oa celalalt să aibă timp şi preşedintele să
sului ce se publicase, au concurat 5 meni din Turdaş au venit la oraş şi au nu-’l observe. Ear’ ca să nu bată la
învăţător;, toţi cualificaţi: Ioan Fleşeriu, vestit că au scos din Murăş un domni ochi, mişelul anarchist a scos revolve
înv. în Romos, Porfirie Nicoară, înv. şor în haine aşa şi aşa, după cari a rul învălit în o năframă albă, încât şi