Page 6 - Bunul_Econom_1901_36
P. 6
Nr. 36_________________________ _________ ______ BUNUL ECONOM __________ Pag. 7
dacă Tau văzut scoţându-’l, crezând că cerceteze mănăstirea românească dela Dela 1892 începând aceasta e cea
e numai năframa, nu l’au apucat în Hodoş-Bodrog. Din rapoartele despre mai mare cifră a emigraţi unii.
dată se-’l oprească, cum s’ar fi întâmplat peregrinajul din anul acesta la Bodrog
După state cifra de mai sus se
de scotea revolverul gol. aflăm, că nu mai puţin de 12.000 de
imparte astfel: Austro-Ungaria 73.962
Ucigaşul e prins şi închis. Zice că credincioşi au luat parte la hramul
bărbaţi, 34.739 femei (108.701). Francia
nu-’i pare deloc rău de fapta lui. Pre mănăstirei sărbat cu pompă mare în
şedintele zace bolnav păzit zi şi noapte ziua de Adormirea Născătoarei de 1884 bărbaţi, 1078 femei (2972). Ger
de 5 medici şi două păzitoare. D-zeu. Preoţi evlâvioşi şi vrednici au mania 11.904 bărbaţi, 8964 femei
Toată lumea e revoltată de noua condus procesiuni frumoase la aceea (20.768), Italia 82.515 bărbaţi, 28.573
faptă nemernică a anarchiştilor, chiar mănăstire, satisfăcând în modul acesta femei (111.088), România 5900 bărbaţi,
faţă de capul unui stat, unde e prea şi dorinţa mulţimii poporului, de-a auzi
4053 femei (9953), Rusia 59.234 bărbaţi,
multă libertate, încât şi ei pot se se cuvinte de mângăere în mănăstirea lor
33.252 femei (92,486), Sârbia, Bulgaria,
desvoalte în societăţi libere, ca şi alţi şi în limba lor, şi la ziua sărbătorii
Muntenegru 245 bărbaţi, 65 femei (310).
oameni cu ideale nobile. noastre, nu la cea neromânească.
Acum de câţiva ani aceste uci
deri de capuri a statelor sunt dese: Principele Ferdinand şi prin - Industria casnică română pen
Carnot preşedintele republicei franceze, tru prelucrarea lemnului. La şcoala
cipesa Maria în horă cu poporul.
împărăteasa Elisabeta a împărăţiei specială pentru prelucrarea lemnului din
Zilele trecute, principele moştenitor
noastre, regele Umberto al Italiei, acum Câmpulung s’a înfiinţat anul acesta un
de tron Ferdinand şi principesa Maria
Mac Kinley. Prin aceasta anarchiştii curs pentru industria casnică bucovi
cred a pregăti un viitor mai bun pen ai României, au făcut exursiune la neană — scrie »Deşteptarea«.
tru sărăcimea ţărilor. Dar’ nu văd că Broşteni, de unde s’au dus la Dorna, Această industrie casnică cu dră
mai curând strică cauzei decât folosesc. unde au visitat în tot timpul zilei fru gălaşele ei lucruri naţionale înpistrite
şi săpate, se perde cu totul în timpul
moasele şi pitoreştile localităţi. De acolo
Mare adunare de învăţători din urmă şi numai puţine rămăşiţe se
9 s’au reîntors cu plutele pe Bistriţa.
la Haţeg. «Reuniunea învăţătorilor mai găsesc pe la gospodarii din creerii
După masă s’au oprit în piaţa
gr.-cat. din ţinutul Lugojului« şi Reu munţilor Câmpulungeni prâcum şi în
niunea înv. gr.-cat. din ţinutul Haţegului satului, unde era adunat poporul de aşezămintele dumnezeeşti. Aceste rămă
sunt convocaţi la adunare generală co acolo şi satele de prin pregiur la ne- şiţe dovedesc, că toate lucrurile româ
mună în Haţeg pe zilele de 25 şi dee mare. O horă era întinsă. Princi neşti lucrate din lemn, precum mese,
26 Sept n. 1901., — având a să ceti lăiţi, blidare, scaune, erau tot aşa de
pele şi principesa au privit cu mult
rapoarte despre averea şi bibliotecile drăgălaşe şi fermecătoare, ca şi lai ce
interes la joc, şi apoi, prinzendu-sS în
reuniunilor şi despre lucrările lor din rile, năfrămile, sgărdiţile şi cămeşile
horă, au jucat cu fetele şi flăcăii. Po
decursul anului şcolar trecut, apoi di- cusute.
sertaţiuni şi prelegeri practice şcolare, porul i-a aclamat cu etusiasm.
Spre a reînvia această industrie,
excursiune la Grădişte, peregrinagiu la
s’a înfiinţat la amintita şcoală un curs
mănăstirea Prislopului, etc. Moarte. Subscrişii eu adâncă pentru stolerit, sculptură şi strugârit,
Adunarea e convocată de Dnii : durere aducem la cunoştinţa rudeniilor pentru acei, cari posed o dibăcie în
I. Boroş, canonic în Lugoş, N. Nestor, şi cunoscuţilor noştri, că prea iubita prelucrarea lemnului. Mai cu samă în
vicar în Haţeg, şi de înv. I. Micleu şi soţie şi mamă, Iosefa, născută la 14 satele româneşti se găsesc oameni, cari
I. Ţarină, notarii celor două Reuniuni. Nov. 1843 în Viena, a încetat din ..cu unelte de tot simple sapă'cruci, cru
vieaţă în Orăştie la 7 Septemvrie n. cite, privazuri la icoane, strane ş. a. cu
La mănăstirea Hodoş-Bodro- după un morb greu de doi ani, după multă măiestrie şi iscusinţă!
gului E tare lăţit obiceiul, că la o fericită căsătorie de 34 ani. A fost Preoţi mea, învăţătorimea precum şi
S-ltă-Maria-mare oamenii pleacă şi de transportată şi înmormântată în grădina toţi binevoitorii poporului român sunt
prin comunele noastre în peregrinaj, familiară din Dâncul-mic. Aducem mul- rugaţi a se interesa de astfel de lucră
pe jos chiar, la Maria Radna la mănăs ţumitele noastre tuturor celor-ce ne-au tori casnici şi a-i sfătui ca să cerceteze
tire. Mănăstirea dela Mariâ-Radna e arătat condolenţa lor din acest trist caz cursul amintit! y
streină de legea noastră şi de aceea şi cari au participat şi la petrecerea
Aspiranţii trebue «şă fie lucrători
foile româneşti cu drept cuvânt* au reposatei spre locul de vecinie repaus.
casnici în branşa lemnului asi în vârstă
început ăstan a scrie, că poporul nostru Ioan Andrescu sen. ca soţ, Ioan Andrescu
de cel puţin 18 ani. Toţi, ctiri vor cer
să peregrineze la o mănăstire româ jun. ca fiiu şi Maria ca noră.
ceta acest curs vor primi stipendii dela
nească, să audă slujbă românească, nu
10— 15 coroane şi dacă vor ''pS&tsi
mai mult la cea străină din M.-Radna.
Dela noi în America. Consu şcoala, uneltele trebuincioase, precum şi V
Noi avem o frumoasă mănăstire la
latul austro-ungar din New-York zilele lucrurile gătite de ei.
Hodoş-Bodrog, nu departe de M.-Radna.
trecute a trimis statistica emigrărilor Cursul acesta durează numai un an.
Acum mulţi credincioşi de ai bisericii
gr.-or., cari erau obicinuiţi să pere din anul 1900. Din aceasta se vede,
grineze la mănăstirea rom.-cat. dela că anul trecut au mers în Statele-Unite Din însărcinarea „Reuniunii Economice":
M.-Radna, de astă-dată s’au dus se 472.126 persoane. Editor şi redactor responsabil: Ioan Moţa.
