Page 5 - Bunul_Econom_1901_37
P. 5
Nr. 37 _______ ________ _ B U N U L ECONOM _____________ _______________ Pag. 5
trebuinţă, ear’ lăţimea lor de 120 cm. făcând să fie şi viitorul acestui post
Ş t i r i d e t o t f e l u l
Pentru-ca să fie regulate, ne folosim de în congruenţă cu virtuosul său trecut.
sfoară. • De membru în direcţiune la locul
Nou director la „Ardeleana".
Semburii de prune, de per seci, de devenit vacant în adunarea premergă
Precum să ştie, în urma abzicerii dlui
cireşe, de vişine şi de caise răsar mai toare, a fost ales dl A urel P. Barcianu,
Dr. Mihu dela postul de director la
îngrabă, dacă se pun cu poamă cu „Ardeleana", direcţiunea institutului a până acum membru în comit, de supra
tot, adecă cu materia bună de mâncat, veghere, ear’ de membru în comit, de
ales de director în locul dlui Dr. Mihu
în care sunt îmbrăcaţi. Astfel puse, ci pe distinsul tinăr advocat Dr. A urel supraveghere în locul dlui Barcianu, a
reşele, vişinile şi caisele vara, ear’ pru Vlad din Deva. Marţi în 17 1. c. a fost ales parochul Ioan Moţa.
nele toamna, sâmburii lor răsar de avut loc adunarea generală a „Arde- Dl Dr. Mihu, care ocupă azi pos
obiceiu în primăvara ce vine. Puşi pe tul, asemenea însărcinat, de preşedinte
lenei“, pentru aprobarea contractului
dată ce au fost scoşi din poame, încheiat cu nou alesul. S’a aprobat în al Direcţiunii „Ardelenei", şi care a con
aceşti sâmburi de asemenea răsar mai dus adunarea generală, a fost obiectul
tocmai contractul propus de dl Vlad
îngrabă, decât lăsaţi timp mai înde unor frumoase aclamaţiuni şi manifes
şi primit de Direcţiune. Noul director
lungat să se uşte şi apoi să se samene. tări de încredere, când a spus, că de
îşi va ocupa postul în 1 Noemvrie.
In întâmplarea din urmă răsar numai directorat trebuia să abzicâ, căci s’au
Toţi din gruparea însemnată ce e
la un an sau doi. înmulţit lucrurile încât să receresăstee
la conducerea băncii, au cea mai mare
Semburii de mere şi pere se sa- încredere şi cele mai frumoase speranţe un bm acolo zilnic, la ce d-sa nu s’ar
mănă toamna târziu, adecă în Octomvrie în nou alesul director, şi aşteaptă o putea obliga, dar’ ca să arate că voeşte
şi chiar în Noemvrie. Sămănatul însuşi desvoltare normală a institutului şi în a conlucra şi mai departe spre binele
se face împrăştiindu-i cu mâna asemenea viitor. Un grup mai mic de nemulţu „Ardelenei" şi că are toata credinţa în
legumelor şi grăunţelor de grâu; ear miţi s’a luptat şi în această adunare viitorul sigur al băncii acesteia, a ră
pe urmă se acoper cu grebla; ori pentru a împedeca ori a încurca cumva mas în postul de preşedinte al Direc
apoi se trag de-alungul straturilor Pes frumosul arangeament, dar’ fireşte nu ţiunii. (Vii aclamări!)
cari şanţurele cu coada greblei sau cu le-a succes nimic. După săvârşirea alegerilor, cu fru
un băţ, şi în aceste se aruncă sâmburii, moase cuvinte, dl Dr. Mihu a încheiat
Toţi adevăraţii binevoitori ai insti adunarea.
acoperindu-i cu pământ, ca de un lat
tutului sunt mulţumitori dlui Dr. Mihu,
de deget. Peste straturi se aşterne apoi
directorul de până aci, că dacă n’a Ezposiţii eoonomice la Orăş>
puţin gunoiu mărunt sau tărîţe de lemn.
mai vrut şi n’a mai putut duce sarcina tîe. Reuniunea economică săsască ar
Nucile, ca şi prunele, cireşele ş. a. de director al băncii, apoi s’a îngrijit, deleană arângeazâ în zilele proxime,
poame trebue să fie de soiu bun, mari căci d-sa s’a gândit întâi la dl Dr. Vlad în 21— 25 Septemvrie o exposiţie eco
şi bine coapte. Ele se pun una de alta şi l’a amintit în consultările asupra nomică la noi.
în depărtare ca de un lat de mână. situaţiei, s’a îngrijit ca însărcinatul post In 21 la 9 a. m. e deschiderea
al d-sale, să fie ocupat de un bărbat exposiţiei de producte economice, la
dela care să speră tot binele, se speră hotel «Transilvania» maşini şi unelte,
că îl va purta cu, deplină demnitate, în 23 exposiţie de vite în curtea ace-
A doua zi, când să crepa de ziuă oprească o noapte întreagă în colţul zimându-se într’un cot; îşi lipi tâmpla
tot satu era strâns în jurul celor ce unei păduri. Acolo, pe la sfinţit de pe mâna stângă, sprijinită pe marginea
plecau. Carele cu boii înjugaţi stăteau soare, desjugară, lăsând boii să pască carului şi privea aşa uitată, în tăcerea
gata de plecare, înşirate pe drumul mai în răgaz pe marginea drumului. acea adâncă, spre răsărit, aşteptând să
cel mare din mijlocul satului. Moş Irina aţîţă focul şi pune de mămăligă, sosească zorile.
Trifu grămadă, cât un nod, în carului ear’ Moş Trifu, muiat de mijloc, de încet, încet, începea să se zărească,
Moş Sandu, privea ca un copil în jurul atâta sdruncin, stătea culcat în car. apărând despre răsărit, o lumină alburie
lui. Irina îi tot potrivea paele pe care împrejurul focului, stătură toţi ca o pânză străvezie, ce se întindea în
şedea. Ionel ciobănelul, aproape plângând, roată până târziu de tot. Moş Şerban sus pe bolta cerească. Ziua se îngâna
se învîrtea desnădăjduit în jurul carului îi mai învăţa pe fiecare ce se mai cu noaptea, şi Irina urmărea clipă cu
în care erau Moş Trifu şi Irina, tot ce spună la judecată, dacă i-or întreba. clipă cum întunerecul se retrăgea mis
iubea el mai mult pe lume. Irina privea dornic ceriul înseninat şi terios în văzduhul nevăzut din faţa
Moş Şerban, Moş Sandu şi toţi, presărat cu stele în partea Galaţului. luminei, ce înainta din ce în ce mai
care cum eşeau pe poarta satului, îşi Mereu se întreba: ce-o fi făcând George. triumfătoare şi maiestoasă. I-se părea
luau smeriţi căciulele din cap, făcându-şi Şi când se gândea că mâne sau poi- că o mână misterioasă, dumnezeească
cruce şi privind spre geana roşietică a mâne o se-1 vadă, nu mai ştia ce să învîrtea în momentul acela, cheia mare
zorilor, despre răsărit. creadă şi să zică. a bolţii cereşti.
Doamne ajută-ne! să rugau Era în puterea nopţii. Toţi dormeau Zorile îi mângăiau faţa obosită şi
toţi,.., să ne vedem odată mântuiţi!... prin cară, sdrobiţi de osteneală. Numai pâr’că erau geloase de atâta dor' şi
De două zile, merg aproape în- Irina veghia. Inzadar încerca să .aţi- iubire ce întâlneau în făptura ei.
tr’una, zi şi noapte. Moş Şerban simţind peasă şi ea puţin. Simţea că statul Faţa ei albă şi fragedă, cosiţa ei
că boii îs cam osteniţi, hotărî să se culcată îi face mai rău. Se sculă, ră- bălae, ochii ei adânci şi negri ca noaptea
