Page 6 - Bunul_Econom_1901_37
P. 6

Pag.  6.                                         B U N U L  ECONOM                                                   Nr.  37

         luiaşi  hotel,  la  24  adunarea  gen.  a   mişelul  anarchist la Buffallo,  —   a răposat   «Orientul  ortodox*,  ziarul  de
         Societăţii  în  biserica  ev.               în  urma  înveninării  sângelui,  urmată   propagandă  rusească  înfiinţat  la  Bu­
                                                     din  ranele  din  lăuntru  făcute  de  glonţ.
              In  1  Oct.  e  apoi exposiţia  de  vite                                          cureşti,  hu  prinde  teren,  cum  şe  vede.
                                                     Se  crede  că  glonţul  însuşi  a  fost  în­
         arangeatâ  de  reun.  comitatensă.                                                    ' Se  anunţă  acum  din  Bucureşti,  că  co­
                                                     veninat.   Va  fi  înmormântat  cu  pompă
                                                                                                mitetul  de  redacţie   al  acestui  ziar
                                                     mare.  Locul  lui  îl  ocupă  Roosewelt,
           =   Att agent  atenţiunea  preoţilor  noştri  marele  şi  viteazul  general  ăl  răsboiului   franco-rusesc  a  luat  o  hotărîre,  ca  în
         asupra  articolului  «Părinte»  reprodtis  în  nu-   cu  Spania.                       urma  puţinului  răsunet pe care  l-a  avut
         m erul  de fa ţă .  M ai  nitdt  ca  ori-cănd  se-şi
        fu n d   la  inim ă  aceste  amintiri,  ca  şi  toţi  câţi                              în  opinia  publică  română,  ziarul  acesta
         sunt  chemaţi  a  lumina  şi  povăţui  poporul.   Recolta  României.  Consulatul       să  fie  suprimat  şi  înlocuit  cu  un  mare
         Călăuziţi-1  spre  cele  bune,  ca  onoare  se- i  fie   austro-ungar  din  Bucureşti  în  raportul   organ  de  publicitate  de  toate  zilele,,
         de faptele  lut.
                                                    său  de  pe  luna  Iulie  spune,  că  recolta   edat  în  româneşte  şi  ruseşte.  Astfel
        *■
              In  faţa  alegerilor  de  deputaţi    de  până  atunci  a  României  este  cu     deci  propaganda  rusească  se  dă  tot
         pentru  dietă,  se  mişcă  candidaţii  la   desăvârşire  mulţâmitoare,  ear’ porumbul   mai  mult  pe  faţă,  pentru-că  la  o  foaie
         deputăţie  în  toate  cercurile,  adună  pe   (cucuruzul)  promite  o  recoltă  splendidă,   de  zi,  edată  în  Bucureşti,  se  cer  pa­
         alegători,  le  ţin  vorbiri  program,  făgă-   mai  ales  dacă  va  veni  ploaia  Ia  timp.   rale,  foarte  multe  parale.  întrebarea
         duesc  ce  pot  şi  ce  nu  pot  (mai  ales   Cucuruzii  se  desvoaltă  foarte  bine  şi   e  de  unde  paralele?
         ce  nu  pot,  numai  să  sune  frumos  fă­  pe  fie-care  tuleiu  sunt  câte  4— 5  cu­
         găduinţa)  şi  îşi  caută  legături.
                                                    curuzi,  aşa  că,  deja  de  pe  acuma  se       R euniunile  învăţătorilor     rom.
              După  consfătuirea    dela  Cluj  a
         mai  multor  fruntaşi  români,  ziarele  po­  poate  prevedea  la  o  recoltă de  40  hectl.   gr.-cat.  din  ţinutul  Lugojului  şi  al  Haţegului
         litice  române  Tribuna, Gazeta,  Drapelul,   pe  hectar.                             cu  ocasiunea  ţinerii  adunării  lor  generale-
                                                                                               comune  în  Haţeg,  arangează  Mercuri,  în  25
         Tribuna  Poporului,  Unirea,  toate  scriu      Acelaşi  consulat  în  raportul  său
         că  alegătorii  români  si  stee  departe  de   pe  luna  Auguşt  spune,  că  mişcarea  co­  Septemvrie  n.  1901  în  sala hotelului  «Mielul,
        alegeri,  să  nu  meargă  nici  cu  Stan    mercială  din  causa  crisei  ce  durează   de  Aur»  din  Haţeg  cu  concursul  corurilor
        nici  cu  Bran,  căci  aşa  e  hotărîrea  con­                                         vocale  rom.  din  Lugoj  şi  Oraviţa  Concert
        ducătorilor  politici   serioşi  ai  noştri.   încă,  n’a  fost  prea  viuă,  dar’  că  să  ob­  împreunat  cu  Petrecere  de  dans,  eară  Joi,
         Chiar  şi  Telegraful,  care  pleda  tare   servă  deja  o  îndreptare.               în  26  Septemvrie  n.  1901,  diletanţii  corului
        pentru  a  întră  în  alegeri,  după  acea       Pe  terenul  industrial  se  remarcă   din  Oraviţa  vor  representa  tot  în  sala  hote­
                                                                                               lului  menţionat  piesa  teatrală  „Cinei-Cinei",,
        consfătuire  de  fruntaşi  politici, a  încetat  o  activitate  mai  mare  în  industria  pe­
                                                                                               comedie  într’un  act  de  V.  Alexandri.
        a  mai  lupta  pentru  alegeri,             troliferă  şi în  exploatarea  pădurilor.
                                                         In  luna  August  s’au  înfiinţat  două
              Fidanţare.  Dl  Nicolae  Todea,                                                       Un  oraş  bogat.  Dintre  oraşele
                                                    antreprise  pentru  exploatarea  petroleu-
        ales  preot  în  Almaşul-mie,  şi-a  încre­                                            Ungariei  vestitul  Kecskemet  e  doar’
                                                    lui:  »Păcura«  şi  »Cobalescu«,  fie-care
        dinţat  la  12  Sept.  n.  de  viitoare  soţie                                         cel  mai  bine  situat  în  privinţa  mate­
        pe  dşoara  Hortensia  Popovici din Cibu.   cu  câte  un  capital  de  200.000  lei.
                                                                                               rială;  are  cel  mai  mare  hotar,  pe  care
        Felicitările  noastre.
                                                         Manevrele  române.  In  Româ­         în  zilele  acestea  şi-l’a  mai  sporit  cu
             f   Mac  Kinley,  preşedintele  nia  se  încep  concetrările  pentru  ma­         câteva  mii  de  jugăre.  A    cumpărat
        Statelor-Unite  americane,  împuşcat  de    nevre.  Anul  acesta  sunt  manevre  ca    moşia  lui  Szentkereszty  Mor,  de  6190
                                                    nici  odată.  Peste  55.000  de  oameni    jugăre,  în  miezuină  cu  vestita  pustă
        ce-i  apăsase  până  acum,  spuneau  zo­    numai    infanterie,  afară   de  celelalte   Bugacz,  proprietate  a  oraşului.  înainte
        rilor  tainice  o  lume  întreagă  de  patimi   arme,  sunt chemaţi  sub drapel.  In  toată   cu  doi  ani  cumpărase  pusta  Baracs
        omeiteşti.                                  ţara  sunt  manevre.                       dela  familia  Foldvâry,  de  3600  jugăre.
             Suflatul  greoiu  al  boilor  de  lângă     Manevrele  regale  se  vor  ţinea  în   De  tot  oraşul  are  52.680  jugăre  avere
        car  o  deşteaptă  din  visul  ei.  Ridică  în  jurul  oraşului Rîmnicul-sărat.  Acolo vine   comună.
        sus  capul, privind  ca un copil, nedumerit   şi  statul  major  al  corpului  de  armată
        împrejurul  ei.  Lumina  zorilor  devenia   din  Sibiiu)  cu  FZ M   Waldstătten  în        Manevrele.  In  14  Septemvrie  n.
        din  ce  în  ce  mai  roşietică,  ea  anunţă   frunte.                                 Maiestatea  Sa  Monarchul  a  întrat  în
        sosirea  soarelui,  dătător  de  vieaţă.                                               comuna    Gorcsony  (comit.    Baranya).
             Moş  Şerban  sări  de-odată  în  car,      Alegeri  libere  şi  curate!           Suveranul,  ca  pretutindei,  avea  alăture
        dejonindu-se  că  a  dormit  prea  mult.   Cetim în  «Telegraful  Român« :  »Hazânk«   de  sine  pe  principele  Ferdinand  al
             Toţi  se  gătesc din nou  de  plecare.   raportează,  că  în  cercul  Şomcutei  cor-   României.  Primire  oficială  n’a  fost.  In
        Pe  feţele  tuturor  vedeai  o  linişte,  înse­  teşii   candidatului   Bamberger   Băla,   aceea  zi  corpul  de  armată  13  a  trecut,
        ninată  de  nădejdea  unei  zile  de  noroc.  advocat  în  Budapesta,  mituesc  fără nici   la  vederea  Măiestăţii  Sale,  rîul  Drava
             Şi  când  moş  Şerban  îşi  îndreaptă   o  sfială,  aşa  că  se ştie  publice,  că Bam­  pe  un  pod  instalat   de  trupele  de
        carul  spre  drumul  cel  mare,  urmat  de   berger  plăteşte  cu  15  fl.  fie-care  vot.   geniu.  Podul  fu  gata  în  timp  de  11/4
        ceialalţi,  îşi  luă  car’  căciula  de  pe  cap   Pe  lângă  această  curăţenie,  cele  petre­  oră.  Pe  acest pod a  trecut şi  Monarchul
        cu  smerenie  şi  privea  spre  îăsârit,  fă-   cute  la  Şomcuta  arată  că  alegerile  vor  rîul  Drava,  apoi  întreg  corpul  13  de
        cendu-şi din nou cruce: Doamne ajută-ne!   fi  şi  libere.  Deja  acum,  la  începutul   armată,  cavaleria,  artileria,  2  regimente
             —   Mai  avem,  Sandule,  adăugă  le,   campaniei  electorale,  au  întrat  în  ac­  de  honvezi.  Maiestatatea  Sa  a  urmărit
        o  zi  de  drum.  Deseară  ajungem  la     ţiune  puştile  gendarmilpr.  Doi  dintră   cu  privirea  timp  îndelungat  trecerea
        Galaţi!... De acum cu  Dumnezeu  înainte!  partisanii  lui  Bamberger  au  fost  îm­  trupei,  apoi  a  încălecat, ca  să  privească
                                                   puşcaţi  de  gendarmi.                     din  diferite  puncte  lupta,  ce  s’a  des­
                                       (Va  urma)
                                                                                              făşurat  pe  largul  câmp  de  exerciţii.
   1   2   3   4   5   6   7   8