Page 3 - Bunul_Econom_1901_39

Nr. 39_______________________;_________ BUNUL ECONOM Pag. 3

nu se obicînuesc la noi. Şi, se credem cu dorul şi credinţa de a împrieteni ferbinte, se rostogoleşte de mai mul-
că, până aceste două lucrări nu le pe cetitorii noştri cu aceste lucrări, am te-ori, apoi se goleşte şi ceva mai
vom face pe o scară cât mai întinsă putea zice, neapărat trebuincioase in târziu se spală cu apă proaspătă.
şi cu deplină pricepere, nici vorbă plugărie. Alţii supun buţile nouă altor în­
despre o îmbunătăţire mai simţită a R omul Simu grijiri. Anume: pun în ele var nestins;
plugâriei noastre. apoi le stropesc cu apă ferbinte. Intr’a-
Cucuruzul, napii, măzărichea, tri­ ceea varul se stinge clocotind, şi tur-
foiul şi lucerna, nu mai puţin toate V l I E R I T nându-se din nou apă, varul se subţie.
legumile, ce se samănă în primăvara Butea apoi se astupă, şi se rostogoleşte
viitoare, ar isbuti mult mai bine, dacă îngrijirea buţilor. de repeţite-ori, lăsându-se astupată
locului menit pentru sămănarea lor i-s’ar In buţile bine îngrijite vinul se timp mai îndelungat.
da o arătură bună acum toamna. păstrează în stare sănătoasă; în cele In sfîrşit butea trebue spălată de

Un spor vădit s’ar putea ajunge băgate în boală mustul şi vinul cel var cu apă ferbinte.
negreşit şi în roada spicoaselor tomna­ mai bun se strică. De aceea îngrijirea Urmează apoi spălarea cu vin mai
tice, arând locul pe sama lor în ajunul buţilor este o cerinţă de căpetenie în de rînd, dar’ curat, şi în sfîrşit cu
iernii. viierit. apă rece.
Pământul grădinilor de legumi de Buţile se fac din lemn de stejar. In loc de var unii întrebuinţează
asemenea se îmbunătăţeşte foarte mult Lemnul de brad nu e potrivit pentru apă ferbinte, în care s’a topit sare
prin săpături adânci cu arşeul în decur­ ferberea şi păstrarea vinului. * din greu.
sul toamnei; ear’ gropile pe sama po­ In buţile mari vinul ferbe şi să Buţile în cari s’a păstrat vin sunt
milor trebue făcute la toată întâmpla­ păstrează mai bine decât în cele mici. de obiceiu mai bune decât cele nouă.
rea acum în timpul toamnei. înainte de a pune mustul în butea Ele însă trebue bine îngrijite.
Prin arăturile şi săpăturile de nouă, aceasta trebue bine opărită şi Spre acest sfîrşit, buţile din cari
toamnă pământul este expus îngheţului apoi spălată de repeţite-ori; numai s’a fost golit vinul sunt de a se opări
şi gerului, prin care el se mărunţeşte astfel se poate înlătura argăsala, ce şi spăla cât de bine pe dată.
şi îmbunătăţeşte, aproape ca şi prin lemnul de stejar conţine, şi se poate Buţile cari au stat goale timp mai
o presărare cu gunoi, lucrările de primă­ totodată înlătura şi faţa urîtă, ce vinul îndelungat trebue opărite, cum s’a zis
vara se fac cu mai multă înlesnire şi o capătă în buţile nouă, nu îndestul mai sus, cu sare sau var. Buţile în cari
roadele se asigură în mod foarte în­ opărite şi spălate. am avea de a pune vin vechiu mai
semnat. Opăritul să repeţeşte de două- slab trebue arse cu spirt.
Atragem încă de pe acum luarea trei-ori. Cu acest prilej butea se rosto­ Buţile pline de mucegaiu trebue
aminte a cetitorilor noştri asupra ară­ goleşte cruciş-curmeziş. opărite cu multă sare sau var. Se dă
turilor şi săpăturilor de toamnă, atât Apa, ce a stat în bute două-trei apoi cu apă ferbinte, în care se ames­
de folositoare în economie. zile, se înlocueşte cu câteva litre de tecă şi puţin vitriol. Urmează o sdra-
Despre ele vom scrie mai amănun­ vin curat, fie şi mai slăbuţ, n stare venâ spălare cu apă; ear’ în sfîrşit,
ţit în numerii viitori ai «Bun. Econ.», ferbinte. Butea, în care s’a turnat vinul după-ce s’a svântat, afumatul cu pu-

ceas şi mai bine rătăcesc amândoi, Dar’ la ce bun, se gândea el din nou. amează şi judecătorii de abea începuse
uitaţi pe cheiul Dunărei. Tot nu o să-i folosească la nimic. Se să sosească a lene unul câte unul.
temea să nu-i strice inima mai râu.
Pe la sfinţitul soarelui, toţi se în­ îmbulzeala şi neliniştea creştea,
Trecuse miezul nopţii şi George nu
dreptară spre hanul lor din marginea ear’ pe la trei ceasuri uşierul strigă:
se îndura să mai plece de lângă Irina.
Galaţului. George îi petrecu până în domnul Chefalidi şi cu locuitorii de pe
Mână în mână, amândoi îşi reamintesc
apropiere de han cu grija că poate l’o valea Horîncei. Toţi să precipitară, moş
dragostea lor cu mai mult foc. Nu se
aşteptând cuconiţa şi cu domnu colonel. Şerban în frunte şi ducând cu ei aproape
simţeau încă aici, în voia lor, aşa că
Se despărţi de Irina, spunând-i că o pe sus pe moş Trifu.
altă dată sub nucul din grădină.
se mai vină astă sară. După câte-va întrebări ale preşe­
Temându-se să nu se facă ziuă,
Pe la zece ceasuri târziu, George dintelui şi după o pledoarie a advoca­
George să smâci din mânile Irinei şi
văzând că domnul colonel se găteşte tului, care apăra cererea domnului
eşi repede pe poartă.
de culcare, se furişă pe poartă şi nu Chefalidi, preşedintele să adresează lo­
* *
s’a mai oprit de cât la han. Găsi pe * cuitorilor întrebându-i dacă au apărător.
Irina, aşteptându-1 în poartă. In mijlocul Moş Şerban eşi mai în faţă şi răspunse:
A doua zi de dimineaţă, aproape
ogrăzii, moş Şerban, încunjurat de ce-
tot trotuarul din faţa curţii de apel — N’avem domnule preşedinte, că
ialalţi ţărani îî sfătuia ce să mai vor­
era ocupat de vre-o treizeci de ţărani. n’am putut să-l plătim, cât ne-a cerut;
bească mâne la judecată.
Toţi stăteau, care rezămaţi de gard, dar’ eacă eu pot să vă spun cum e
Tot timpul cât George vorbea cu care pe jos, aşteptând sc-i cheme. dreptul nostru.
Irina, era preocupat de un singur gând: Ori de câte ori întră sau esea Şi moş Şerban începu să vorbească
să spue oare şi lui moş Şerban că cine-va din locul curţii, dacă era altfel aşa de clar şi aşa cu inimă, că judecă1
grecu a venit la domnul colonel şi de cât ei îmbrăcat, să culcau îndată, torii păreau un moment înclinaţi a re­
că a vorbit de judecata de mâne ? luându-şi căciulele din cap. Trecusă de cunoaşte dreptatea satului.