Page 6 - Bunul_Econom_1901_39
P. 6
6. Pag- _____ _____ ' ' BUNUL ECONOM _______________ Nr. 39
ginţa din Orăştie, cum şi preoţii şi în să înregistreze svonul despre o posibilă declară că a descoperit o nouă putere
văţătorii din cerc, şi mulţi ţărani, n’au încheere de convenţie militară între de mişcare cu care vapoarele transat
luat parte la alegere. Şi dacă au fost România şi Grecia. lantice pot face drumul între Europa
aci, n’au votat. Românii cari au votat şi America în 4 zile. In sistemul său,
s’au împărţit, cam 2/ 3 părţi cu Dr. el înlocueşte cărbunii printr’un gaz
Monumentul din Dealu-Spirei.
Muntean lj3 cu Nopcse. Nopcsa, spri- compus din hală şi aer cald comprimat,
Mişcarea de redeşteptare naţională dela
ginit de Unguri, de Saşi, de Jidovi, a cari curgând în nişte conducte perfo
1848 între multe zile de glorie are
reeşit el, avănd 445 voturi, ear’ Dr. rate, dau naştere unei călduri destul
eternisată cu deosebire ziua de 31
Muntean 221. de puternice spre a transforma apa în
Septemvrie. In această zi o mână de
vapor în mod instantaneu. Forţa motrice
pompieri au ţinut piept trupelor turceşti va putea să se aplice locomotivelor de
Sfatul Domnitorilor. Se rapor mult mai număroase. înainte de asta
tează din Petersburg, că în cercurile cu trei ani s’a lansat ideia de a ridica drum de fer şi la automobile, asigurând
diplomatice de acolo se menţine ştirea, un monument în Bucureşti, pe Dealu- nu numai o iuţeală enormă, dar’ încă
că în Skjerneviţa (lângă Varşovia) vor o cruţare nu mai puţin considerabilă.
Spirei, în faţa arsenalului, tocmai acolo, Departamentul marinei americane a
avea în curând întâlnire: ţarul Nicolae
unde s’a întâmplat memorabila ciocnire început deja să studieze sistemul lui
II., împăraţii Francisc Iosif I. şi Vilhelm
a vitejilor pompieri români. Acest mo Kuenzel pentru vasele de răsboi. Dacă
II. şi regele Victor Emanuel III. Ideia nument s’a terminat şi în 16 Sept. v,
acestei quadruple întâlniri a fost sule- vertuţile acestei invenţii nu sunt exa
s’a ţinut în Bucureşti solemnitatea des- gerate, se prevede ce înoiri va produce.
vată de împăratul Vilhelm cu ocasiunea vălirei cu o deosebită pompă. Dintre
întâlnirii dela Danzig. motivând’o cu pompierii, cari au luptat cu atâta eroism Industria cărbunilor va suferi mult de
necesitatea de-a fi clarificate mai multe pe Dealul-Spirei, mai sunt în viaţă încă această nouă invenţie, care îi va da o
chestiuni cari interesează direct alianţa locotenentul Grig. C. Petrescu şi pom lovitură mortală.
triplă şi punând deosebit pond pe fap pierii G. Diaconu, I. Gabreanu-Nicolae,
tul, ca sfătuirea se se ţină pe teritoriu Toader Severin, Enache Dobre Stoica, Alegere de preot. Ni-se scrie,
rusesc. Din această împrejurare se de C. Gh. Bulea şi Petru Stan. că la alegerea de preot, săvîrşită la 14
duce că va fi discutată şi cestiunea Sept. v. în comuna Cristur, protopres-
balcanică, despre care la Danzig încă biteratul Devei, a întrunit încrederea
a fost vorbă între împăratul Wilhelm şi Ciuma în Neapole. Se telegra- poporului dl Antoniu Ungur, ales fiind
ţarul Nicolae. fează din Neapole, că 600 muncitori paroch pentru numita comună.
de vapoare sunt internaţi pe corabia
Conform svonurilor de până acum,
»Oreto«. Toţi sunt trataţi cu serum
întâlnirea se va întâmpla pe la jumă
contra ciumei. După însăşi declaraţiile Hymen. Hortensia Popovici şi
tatea lunei Octomvrie. Dela Skierneviţa
ministrului-preşedinte Zanardelli până Nicolau Todea fac cunoscută sărbarea
împăratul Wilhelm şi regele Victor
acum s’au ivit 12 caşuri de ciumă. cununiei lor, care se va săvîrşi Dumi
Emanuel vor călători la Petersburg,
De Vineri însă şi până eri nici un alt necă în 23 Septemvrie v. (6 Octomvrie
unde împărăteasa Augusta şi regina
cas nou nu s’a ivit. n.) 1901 la orele 4 p. m., în biserica
Elena vor merge încă de mai înainte,
gr.-or. rom. din Cib. Dorim toată fe
ear’ împăratul Francisc Iosif I. dela
ricirea.
Skjerneviţa se va reîntoarce direct la Luptă între ţigani şi poliţişti.
Viena. In comuna Pacratz a avut loc în zilele
Ştirea despre această întâlnire se trecute un conflict sângeros între nişte Asemnate poştale pentru
pare a fi confirmată şi prin faptul, că vagabonzi şi poliţie. Causa conflictului străinătate. Conform unei ordi naţiuni
la Skierneviţa se lucră cu mare zor la a fost, că un ţigan Iurase la tîrg 190 a ministrului de comerciu, cu începere
aranjarea castelului, spre care scop tre floreni dela un ţăran şi pe urmă a luat-o dela 1 Octomvrie st. n. blanchetele
nul dela Petersburg transportează acolo la fugă. In tîrg erauvre-o zece poliţişti roşii pentru asemnate poştale vor pu
vagoane întregi de mobile scumpe. cari au grămădit la un loc pe toţi ţi tea fi folosite numai la expedâri de
ganii, ca să-i caute. Când ţiganii au bani pe ţeritorul Ungariei. Pentru Aus
văzut că puţinii poliţişti îi încunjură, tria, provinciile ocupate (Bosnia şi Her-
Moarte. A încetat din Viaţă Ioan
au dat năvală asupra lor, desarmând ţogovina) şi în general pentru s-răină-
Basarab, bătrânul paroch gr.-or. din
chiar pe unul. Poliţiştii atunci năvălesc tate, sunt a se întrebuinţa blanchetele
Vaidei, în 2 Oct. n. d. a. A servit la
cu baionete înfipte pe puşcă asupra galbine (internaţionale), pe cari nu e
s. altar 45 ani, şi era de 76 ani. D-zeu
cetei. S’a desfăşurat o adevărată luptă. de ajuns a se scrie numai locul desti-
să-’l odichnească.
Un ţigan a rămas mort şi mai mulţi naţiunei (oraşul, comuna), ci şi ţara.
răniţi. In sfîrşit poliţiştii au reuşit
Visita Regelui Carolla Atena.
să-i prindă pe toţi şi se-i pună la în Nou doctor juris.
Din Atena se anunţă, că în cercurile po Sâmbătă a
chisoare. Cercetarea urmează.
litice de acolo prinde din ce în ce mai fost promovat la gradul de doctor în
multă consistenţă ştirea despre o even ştiinţele juridice, la universitatea din
tuală visită a Regelui Carol al Româ Minuni noue. Unde se va opri Cluj, tînărul Lucian Borcea din Sibiiu.
niei în capitala Greciei. Presa ateniană, geniul inventator al acestui tinăr veac ?
în legătură cu această visită, continuă Un inginer american, dl Charleas Kuenzel
