Page 1 - Bunul_Econom_1901_40

Anul II. Orăştie, 29/13 Octomvrie 1901. Nr. 40

fele, şi nu ajută sănătăţii un gram, dar pra desvoltării trupeşti a poporului: în
Paguba cea mai mare a de stricat strică zece. De aceea popoa­ oraşe poporaţiunea, dedată beuturii, nu

poporului nostru. rele dedate beuturii de vinars, se şi so­ i creşte mai deloc, în unele dă chiar na­
cotesc ca unele din cele mai slăbite, poi, ear în sate creşte încet de tot.
mai nenorocite. Căci oamenii moleşiţi de atâta spirt, se
Bărbaţii învăţaţi ai lumii, au făcut,
Un învăţat Român, dl Dr. Posa, stîng tot mai mult nainte de vreme !
între altele, şi cercetări asupra oamenilor
medic în Iaşi, s’a pus în anul acesta se Copiii lor sunt nişte neputincioşi, pră­
din punctul acela de vedere, că oare
cerceteze, cât de mult spirt se bea în pădiţi, plini de boale moştenite dela
deşteptăciunea minţii lor şi tăria, vioi­
felurite beuturi în România întreagă pe părinţi, boale pe care nici un doctor
ciunea trupurilor lor, este ea înrîurită
an? A adunat date din toată ţara să nu le mai poate vindeca, numărul ne­
în bine sau în reu sau e lăsată cu to­
vadă cât vin, câtă bere, câtă rachie s’a bunilor în ţară sporeşte* ştiut fiind că
tul neatinsă prin beuturile spirtuoase?
beut în anul trecut. In atâta beutură a nebunia se încuibă numai în trupul şi
Şi-au aflat şi-au dovedit în chip socotit după ştiinţă cât spirt (alcool) creerul slăbit rău, între altele prin
pipăibil, că beutura e departe de a lăsa curat, lamură, flacără, se cuprinde. Şi beutură. '
neatinsă sănătatea trupului şi întregirea a găsit cât. Suma litrilor de spirt a Cine nu se înfioară de aceste ur­
minţii, dimpotrivă ea are o mare înrîu- împărţit-o apoi cu numărul locuitorilor mări, de aceste vedenii?
rire asupra desvoltării acelora, şi anume mari ai ţerii, şi a aflat, că se vine de Fraţilor Români şi bunilor cărtu­
o înrîurire nu în bine, ci tocmai tare- fiecare cap de om în Ţară: 10 litri de rari dela sate! Noi Românii ardeleni nu
tare în rău! alcool (spirt curat) pe an ! suntem cu mult mai buni ca cei din

Dovedit acest lucru, învăţaţii felu­ Asâmănând această cifră cu cea Ţară! Puneţi-vă deci cu toţii pe pro-
ritelor popoare au început a cerceta, găsită în alte ţeri la alte popoare, a poveduirea bunelor învăţături, de a a-
să vadă că dară în poporul cutare şi aflat, că Românii, deşi nu stau chiar bate poporul dela calea rea pe care
cutare cât de mare e numărul celor napoia tuturora (căci sunt popoare de­ lunecă, de a-1 face să se înspăimânte
dedaţi la beutura cea ruinătoare de să­ căzute cari beau şi mai prosteşte, d. e. de urmările păcatului beţiei, ■— căci
nătate, întunecătoare de minte şi risi­ Rutenii, Ruşii), dar sunt în ceata po­ altfel toate bunele noastre nădejdi în
pitoare de avere. Şi după-cum au aflat poarelor cari sunt mai reu sbiciuite de viitor, ca mâne le putem vedea nimi­
că la un popor sunt mai mulţi sau mai marea nenorocire a beuturii! Putini sunt cite, stînse! Daţi-i poveţe cu vorba, ear
j
puţini cei-ce beau beuturi spirtuoase, au încă mai napoi în privinţa asta, ba pu­ celor-ce ştiu cetî, pune-ţi-le în mână
scos judecata asupra poporului întreg, ţini şi asemenea cu Românii! scrieri, foi şi cărţi, cari luptă contra
zicend că e un popor viguros, sănătos, S’a pus apoi învăţatul Român şi a beuturii, şi veţi fi făcut cel mai mare
de viaţă, sau un popor decăzut, slăbit socotit ce cheltue poporul pentru acea bine acestui iubit popor!
prin beutura, neputincios. beutură, şi a aflat că se cheltue 125
lei de cap de om, sau 7^0 milioane lei
Toate popoarele beau, unele mai
mult, altele mai puţin. Dar e deosebire pe an în Ţară!
Ştiri agricole.
între aceea că ce fel de beutură beau. Avend în vedere că România abia
Unele (d. e. Nemţii) beau multă bere. cheltueşte pe an vre-o 250 milioane cu
In bere spirtul e puţin, ear alte materii susţinerea statului, cu slujbaşii, cu ar­ Din raportul încheiat în ministe­
hrănitoare sunt mai multe. Altele (d. e. mata, cu ministeriile, reese, că poporul rul de agricultură al Ungariei asupra
Italienii) beau vin. Vinul încă nu e prea român din Ţară, cheltueşte numai pen­ roadei din anul acesta, reese, că pro-
plin de spirt, mai ales nu de spirt rău, tru beutură de trei-ori mai mult pe an, ducţiunea este mai prejos ca cea din
ci dacă e curat, el chiar de strică ceva, decât cheltueşte pentru susţinerea sta­ anul trecut, atât în privinţa bunătăţii
dar şi de ajutat ajută sănătăţii mai mult tului , întreg! cât şi a bogăţiei.
decât strică, T dând materii întăritoare Dacă numai un an poporul ar In România, producţiunea agricolă
sângelui. Ear alte popoare (d. e. Ru­ vărsa această sumă nu în cârcime, ci în anul acesta este bună în ce priveşte
tenii, Ruşii şi Românii) beau mai ales în cassa statului, ţara şi-ar plăti într’un mulţimea roadei, bunătatea grâului însă
rachie, votchi, vinars. In vinars e mai singur an jumătate din toată datoria sa. este un pic atinsă de ploile din Iulie'.
mult şi mai rău spirt ca în ori-care Acestea ca urmări triste numai în Totuşi se găsesc măsuri însemnate
celelalte beuturi. Pentru aceea şi urmă­ risipa de avere. Dar şi mai triste sunt de grâu de cualitate foarte bună. Pre­
rile lui asupra sănătăţii sunt totdeauna urmările ce le are atâta beutură asu­ ţurile grâului sunt însă scăzute de tot.