Page 3 - Bunul_Econom_1901_40
P. 3
Nr. 40 BUNUL ECONOM ________- ' ' ~1 .... ■ ' ......■ 3
să se acopere, dând la urmă cu grapa. bune, şi cu ea se pot face aşa de cerat holda sa la timpul cuvenit, pe
Cu aceste maşini însă se aruncă să mari economii, încât agonisirea ei se când al doilea şi-a secerat-o cu vr’o
mânţa pretutindenea într’un mod mult impune tot mai mult. Cum am mai 2— 3 zile mai de timpuriu. Deoare-ce
mai potrivit decât cu mâna, fără de spus, marii proprietari nu mai samănş trebue ştiut, că acel grâu, care e pen
a agunje într’un loc prea deasă, ear’ altfel decât cu maşina în rînduri. Pro tru vînzare sau pentru întrebuinţare
în altul prea rară, vântul nu-i poate prietarii mijlocii au început şi ei a-şi în casă orînduit, trebue să fie secerat
face pedeci, ca sămănatului cu mâna, agonisi astfel de maşini, dacă nu unul totdeauna când e în „pârgă" (coacerea
sămănatut merge mai cu spor, căci se câte unul, baremi însoţindu-se mai cea galbinâ), adecă atunci când paiul
poate sămâna îndoit şi chiar întreit mulţi. Şi, ce au făcut şi fac proprietarii şi frunzele grâului sunt galbine, şi dacă
mai mult într’o zi, şi totodată se face mijlocii, au datorinţâ să facă, căci pot ne privim grăunţele el nu este mai
economie de cel puţi 1 ferdelă din 10, face şi bine vor face, şi proprietarii mult lăptos, şi desfăcut cu unghia
mici. miezul lui îl aflăm de tăria ciarei. In
de 10 din 100, etc.
starea aceasta secerată fiind holda de
Deci sămănatului cu mâşina din
grâu vom dobândi cel mai mult, cel
vorbă este a i-se da întâietatea faţă
Din foi streine. mai frumos şi mai de preţ grâu. In
de sămănatul cu mâna. Un proprietar
După „N. L .“ astfel de grâu secerat însă colţişorul
de mijloc o poate plăti în timp de 2 — 3
menit încolţirei nu este îndeajuns dez
ani din economia ce ar face în să voltat. Grâul menit pentru sămănare
Deci dar’, dacă nu voim a ne
mânţă şi lucrători. trebue lăsat până 1a coacerea deplină,
supune unei recolte slabe a pământuri
Proprietarii mici, întovărăşindu-se adecă până atunci, până când pe paiu nu
lor noastre, ci voim ca ea se fie mă
câte 5 — 10, ar putea-o şi ei plăti din se mai vede nimic verde, coloarea galbină
noasă, se alegem pentru sămănat, grăun
economia făcută în sămânţă şi braţe, a întregului paiu şi a frunzelor sale se
ţele bine coapte, mari, grele, curate şi
pe lângă că li se dă putinţa de a să- preface în albă şi grăuntele e aşa de
fără miros. Grâu mucezit pentru o
măna pe vânt cât de mare şi pe locuri vîrtos, încât nu cu unghiile, ci cu dinţii
lume se nu sâmănăm, pentru-că cu
mai slab lucrate, şi a produce roade îl putem numai despica.
siguranţă uşor să întâmplă că partea
mai îmbelşugate. Economul priceput deja în holdă
cea mai mare din grăunţe nici nu în
îşi alege partea aceea din grâu, din
Mult mai bună şi mai spornică colţesc şi astfel vom avea holdă de
care voeşte se aibă grăunţe de sămă
decât cu maşina cu care se poate să- tot rară şi slabă.
nat; această parte trebue să fie fără
măna numai prin împrăştiere, este ma Umblând printr’un >tîrg de bucate
burueni, egal crescută şi deplin coaptă.
şina pentru sămănat în rînduri. Cu vom observa că grâul unui econom din
Snopii din această parte trebuesc deo
aceasta se pot cruţa până la 30 fa cutare comună e roşu frumos, mare
sebit îmblătiţi şi după vânturare şi
sută, adecă 30 de ferdele din 100, în vîrtos, al altuia tot din acea comună
cernere grăunţele ţinute în un loc svân-
gropând totodată sămânţa 1a asemenea şi de pe acel hotar, gălbiniu, uscăcios
tat şi aerisat.
adâncime şi ne mai fiind trebuinţă şi şi mic. *
de grapă. Care este causa acesteia? Nu alta. Precum fa grâu, întocmai aşa
Această maşină are atâtea părţi decât aceea, că primul econom şi-a se- economul priceput trebue se fie cu
La Napoli, grădinele Mi-e dor de toaca din vecernii — Iacă aici, pe laviţa asta a mu
Nu ştiu ce e zăpada, Şi de tălăngi, de verde plaiu, rit mama Paraschiva.
Şi ’n golfuri mandolinele De fluer jalnic de păstor, George tăcut, cu capul în pământ
îngână serenada; De mândru port, de dulce graiu. -— asculta povestirea morţii.
Mi-e dor de tine, dor! — Se plecăm, George. Hai la noi
Vibrează ţitera ’n Tirol
astă seară.
Când — în tăcerea sfântă —
St. O. losif. George se lasă dus ca un copil...
Vre-un orb moşneag, cu capul gol,
Când mama Zoiţa adormi în casă,
In prag din strune cântă;
George şi Irina se furişară în grădină,
Zănatic ţipăt de viori
aşezându-se sub nucul, care-i aştepta
E ’n veselele ciarde: IN D U R A R E
Cântarea asta ’ţi dă fiori cu aceeaşi linişte, ca altă dată.
— N U V E L Ă — Amândoi, culcaţi în iarbă, nu ştiau
Si tremură si arde. .
j >
cum se-’şi spună mai lămurit dragostea
Dar’ creadă cine cum o vrea,
lor. Sufletul li se îneca de bucurie
Cum crede, să-’şi aleagă : (Urmare)
când îşi povestea fiicare dorul, ce l-a
Nici doine ca în ţeara mea
George, cum dădu de vederea şi muncit, cât a fost departe unu de altul.
Nu’s multe ’n lumea ’ntreagă!
de mirosul satului lui, simţea cum i-se — Me apuca câte o dată dorul
V. îneacă sufletul de bucurie. îşi aduse aşa de tare de tine, George, că par’că
Mi-e dor de munţi.. de Caraimanul într’o clipă aminte de toată copilăria îmi venea se me duc, se me tot duc
Pe veci acoperit de nor! lui. Plecă repede cu Irina, înspre casa ca o nebună pe drumu Galaţului !,.. se
Mi-e dor de freamăt trist de brazi, lui. O deschise şi ochii i-se umplură de te caut... se te văd!... Şi nopţi întregi
De murmur tainic de izvor... lacrămi 1a vederea pustiului şi a jalei me sbuciumam ca de friguri, gândin-
Mi-e dor de tine azi! ce era în ea. du-mă că poate nu o se te mai v ed
