Page 4 - Bunul_Econom_1901_40
P. 4
Pag. 4 _______ BUNUL ECONOM Nr. 40
deosebită îngrijire la cucuruzul destinat Ceva şi despre sămănatul cartofi Tăierea în două a cartofilor trebue
spre sămănare. Lucrul principal aici lor (crumpenilor). sevîrşită înainte de sămănare cu vre o
este, că economul să fie cu atenţiune Mulţi economi nu sunt în curat câteva zile şi apoi ţinuţi aşternuţi în
care tuleu rodeşte mai de timpuriu, că oare cartofi mici sau mari se loc svântat spre a să vindeca ranele
care este mai rodnic, d. e. 3— 4 coceni samene? Multele încercări făcute de tăieturei. Să obicinueşte, şi aceasta e
pe un tuleu şi pe acestea 'nainte de foarte corect, că părţile astfel tăiete
economi iscusiţi au dovedit, că sunt
culesul cucuruzului se şi-’i însemne
mai buni de semenţe cartofii mari de ale cartofilor să tăvălesc în cenuse.
; >
,
stropinudu-i cu apă (zamă) de var şi
cât cei mici, dar’ deoare-ce cartofii au
apoi pe aceştia se îi culeagă intâiaş- (Va urma)
mai mult miez ca d e. grâul, ar fi to
dată de pe tuleu (paiu). Din aceştia
tuşi o risipă dacă am sămăna cartofii
apoi se aleagă codanii cei mai bine
cei mai mari, deci trebue aleasă calea
desvoltaţi, plini şi vîrf cu boane, şi
mijlocie, anume se sămănăm totdeauna Maşinile de sămănat.
legându-i în formă de coroană, să-’i
cartofi de mărimea unui ou, numai
pue la loc sventat, aerisat şi scutit de
unul într’un cuib, dar’ acel cartof se Maşinile de sămănat sunt de două
ploae şi ninsoare.
fie sănătos şi deplin copt. Pe acel car feluri: cele cu cari se samănă prin îm-
Semnele cunoscătoare ale cucu
tof, pe care înainte de sămănare şi-ar prăştiere şi cele cu cari se samănă în
ruzului deplin sămănat sunt: coloarea
arăta colţisori roditori, e bine să-’l rânduri.
verde a tuleului (paiu) şi a frunzelor
delăturâm
se preface în albă, mâtasa tuleului se Maşinile cu cari se samănă prin
înegreşte, frunzele învălitoare ale paiu Foarte greşit lucră acel econom, împrăştiere se mai numesc şi sămănă-
lui şi tuleului se uscă şi tuleul se pleacă care samănă (sădeşte) 5—6 cartofi de toare în lat. Ele numai împrăştie să
având boanele vîrtoase. mărimea alunelor într’un singur cuib, mânţa, rămânând ca aceasta să fie în
La slîrşitul iernei, atunci când şi susţinerid că dacă unul nu rodeşte, va gropată şi acoperită cu grapa, sau cu
ciocanul şi boanele sunt pe deplin us rodi al doilea; pentr-că se înşală amar, grapa de mărăcini, ori numai cu tăvă
cate, atunci se stîrmesc aceştia. E de deoare-ce dacă şi rodeşte un astfel de lugul.
observat că sfîrmarea cucuruzului menit cartof, din el se va forma o plantă Maşinile cu cari se samănă în rân
spre sămănare se nu se facă nici cu nevoiaşe, care va face cartofi foarte duri îngroapă şi acopere sămânţa, ast
maşina, nici cu cuţitul împlântat într’un mici; de mai multe ori însă cartofi de fel că pe urma lor nu trebue să se
scaun, ci cu mâna şi încă aşa, că din soiul acesta se putrezesc în pământ. dee cu grapa.
partea din jos a ciocanului 3— 4 şire Pentru-ce ? Pentru-că astfel de cartofi Plantele de săpat, cari se samănă
şi dela vîrf 5— 6 şire de boane, cari mici, nu sunt îndeajuns copţi şi astfel cu sămănătoarele prin împrăştiere, se
de obiceu nu sunt deplin desvoltate, nici nu sunt capabili de încolţire. Dacă pot săpa numai cu mâna; ear’ cele ce
le sfîrmim deosebit si le întrebuinţăm economul nu ar avea cartofi mijlocii de se samănă cu sămănătoarele în rânduri
i >
pe alt scop şi numai boanele aflătoare sămănat, atunci se folosească spre acest se sapă cu săpătoarele trase de vite.
şi rămase la mijlocul cocianului se le sfâr- scop cartofi mari tăiaţi în două cruciş. Prin urmare, cele din urmă sunt
măm la un loc şi se le întrebuinţăm ca De sămănat e mai bună partea aceea, cele mai bune; dar’, fireşte, şi mai
sămenţe. ^ pe care să observă mai mulţi muguri. scumpe.
N’am mai putut răbda şi m’am rugat — Uite Irino,... un om vorbeşte — Asa e, zise el. Destul ni-a
şi eu de mama şi de moş Sandu ca singur şi învîrteşte un ropor în mână... sfâşiat nouă inima! Se ne fie măcar
se mă lase se viu şi eu la Galaţi, se Cine se fie oare? copiii noştri scăpaţi de el.
te văd!.. — Ce? se întrebau îngroziţi amân — Da cum facem, Serbane ? Când
George, cu capul culcat pe sînul doi. Oare nu-i mos Şerban?... Ba par’- o să vie dela Galaţi?... Cine ştie?...
ei, asculta cu nesaţ dorul şi chinul Iri- că-i el. Ce-o fi oare asta?... O înebunit?... George, care ascultase tremurând,
nei. Simţea ceva mai presus de puterea Nu se poate... Doamne fereşte! toată scena aceasta, să smuci din mâ
graiului lui, ca se mai poată vorbi. Amândoi rămân înmărmuriţi, pri nile Irinei şi sări ca fulgeru peste gard
Amândoi, lipiţi unu de altu într’un vind pe Şerban, care se oprise lângă drept în faţa lui Sandu.
singur gând şi-o singură simţire, stăteau gard. Din când în când, Şerban se uita —- Eu ştiu când o se vină, moş
aşa tăcuţi ascultându-şi în taină, mai spre casa lui Sandu, par’c’ar aştepta Sandu.
bine de cât în vorbă, dragostea lor ceva. Şerban şi Sandu văzendu-se sur
chinuită. — Aici Sandule! striga Şerban. prinşi rămân un moment desconcentraţi.
— Ce bine e aşa Irino! ofta din — Sandu venea grăbit, furişân- — Eu ştiu! continua George, cu
când în c â n d .......................................... du-se şi el pe după gard. acelaş ton de resbunare. Grecu vine
— S’o isprăvit de-acu, Sandule; mâne seară dela Galaţi.
Era deja miezul nopţii şi ei uitase vezi, zicea el, învîrtind în aer toporu: — Da cum poţi să ştii?...
de oboseala din cursul zilelor de drum. ăsta-i scăparea noastră! De-om face — Uite, mos Şerban, când eram
Nici nu se gândeau la somn. moarte de om ne-o erta Cel de sus, că la domnu colonel acasă, el a venit
Pe când stăteau asa tăcuti, si în- numai El ştie unde-i dreptatea! acolo la masă şi-am auzit spunând că
văluiţi într’o mreaje de iubire nesfîrşită, Sandu, cu mânile încleştate şi cu mâne dimineaţă, Marţi, pleacă din Ga
de odată auziră nişte paşi pe dinafara faţa contractată părea îngrozit de hotă- laţi. Mâne seară trebue să sosească.
gardului. rîrea lui Şerban. Irina care urmărise şi ea cu groază
