Page 5 - Bunul_Econom_1901_40
P. 5
Nr. 40 BUNUL ECONOM __________ ‘ ___________________ Pag- 5
Toate maşinile de sămânat au ur şină s’ar face economii însemnate la Numai prin întrunirea plugarilor
mătoarele părţi: 1) o teleagă pe care săpatul cucuruzului. in tovărăşie.
se poartă maşina; 2) o cutie (coş) în
Maşină bună de sămănaţ în rân întovărăşiţi câte 20— 30 plugari
care se ţine sămânţa; 3) un aparat (o ma
duri este a lui R. Sack în Plagwitz din fiecare comună ar putea cumpăra
şinărie), care laşa să cadă sămânţă nu
cu 15— 29 rânduri şi cu 2—-3 m. lă cu înlesnire nu numai câte o maşină
mai câtă e de trebuinţă; eari maşinile
ţime. Această sămănătoare are o gre- de sămănat, ci şi alte maşini, cu âl că
pentru sămănat m ai au şi rieşcari ţevi,
tate de 415— 543 klgr. şi costă dela ror ajutor ar fi apoi în stare să’-şi îm
prin cari sămânţa curge în jos, fiind
720 coroane în sus. De sămânat se bunătăţească în mod temeinic şi fără
scutită de împrăştierea pricinuită de întârziere plugăria.
poate sămăna cu ea până la 17 jugăre
vânt, şi neşte feară mici, cari pătrund
la zi.
în pământ şi îngroapă sămânţa. Dela brazdă.
Afară de maşinile sus mumite mai
Nu vom vorbi îndeosebi despre
sunt alte multe maşini de sămănat, mai
părţile numite ale maşinilor de sămănat;
mari, mai grele şi mai spornice, dar şi
vom arăta însă în scurte Cuvinte cari
mai scumpe. Sunt maşini anumite de
sunt maşinile cele mai bune şi mai Scutirea paserilor.
pus în cuiburi, de pus crumpene, napi
obicinuite în economia mijlocie şi mică.
şi cucuruz; chiar şi maşini anume pen
Intre aceste se numără: Maşina de (Urmare din nr. 86).
tru pusul gunoiului şi altor îngrăşeminte.
sămănat în lat. Cu ea se samănă se
Maşinile de sămânat se pot trage
minţele mărunte: de luţernă, trifoiu, Ministrul de agricultură Darânyi
atât cu boi, cât şi cu *cai. De obiceiu
ierburi şi rapiţă. Această maşină costă a luat toate măsurile de lipsă pentru
e mai potrivit ase prinde 2— 4 vite
92 coroane. a se studia însuşirile folositoare sau
mari şi bine hrănite; ear’ pentru a nu nefolositoare ale pasărilor după modul
Urmeară sămănătoarea în lat a
le prea obosi, se face un lucru foarte lor de nutrire în feluritele ţinuturi ale
lui Clayton et Schuttlewort, Viena, ce să
bun, schimbându-le la amiazi cu altele. ţării şi după anotimpuri. Acest studiu
poate purta cu 2 cai şi costă 260
Trebue să căutăm chip şi mod de s’a făcut mulţi ani de-arîndul de oamenii
coroane.
a introduce şi noi maşinile de sămănat, cei mai chemaţi spre acest sfîrşit şi cu
Maşinile de sămănat în lat, sau
ca unele, cari sigur nu numai vor ajutorul staţiunei centrale pentru con
prin împrâştiere, au o lungime dela
2 1.-'» până la 4 m. şi se poate sămăna spori roada câmpurilor noastre, dar’ o trai sămenţelor.
cu ele până la 17 jugăre pe zi. vor face şi mult mai bună, îmbiindu-ne Cum se vede, Ungaria are pentru
totodată putinţa de a face o economie
Intre maşinile de sămănat în rân scutirea pasărilor folositoare o astfel
foarte însemnată de sămânţă, cum am
duri se numără, ca cea mai simplă şi de întocmire, şi disposiţii legale, cari
mai zis şi altădată, până la 3 din 10
mai ieftină: Maşina românească de pus nu se găsesc, poate, în nici o altă
părţi din cât sămănăm azi.
cucuruz a lui Andreiu Rieger, Sibiiu, ţară. Vânatul pasărilor folositoare este
care costă numai 32 coroane. Barem Şi cum s’ar putea introduce în oprit cu totul şi nu e ertat să se facă
aceasta maşină de am vedea-o introdusă fiecare sat, barem câte o maşină de cu nici un fel de armă sau unealtă, şi
j
pretutindenea. Sămănând cu această ma- sămănat ? nici să se facă negoţ cu ele.
tot planul de răsbunare, simţea că i-se spre casa lui moş Niţă rotaru, care toare, îi apăru de-odată chipul hidos,
tae picioarele. Căzu în iarbă. dădea ultimele lovituri de bardă pe o şi ameninţător al grecului. O mână ne
cruce mare de lemn pentru mormântul văzută, cu ghiare ascuţite par’că’l apuca
Şerban se depărta singur într’o
Paraschivei. George luă crucea în spi de spinare. înfiorat sări drept în pi
parte, Sandu într’alta; ear’ George sări
nare şi plecă însoţit de Irina în spre cioare uitându-se ameninţător îndărătul
pârleazu să găsească pe Irina.
grădina bisericei. In faţa mormântului lui cu pumnii şi cu fălcile încleştate.
— De-acum, Irino, i-s’a isprăvit
fu cuprins de un fior sguduitor. Toată Nu văzu nimic. Când îşi veni în fire,
zilele! N’o se mai stăpânească imaşu!
iubirea lui de copil se descărcă într’un văzu pe Irina stând în ceealaltă parte
— Blăstemu satului să-’i cadă pe plâns sfâşietor. Căzu în genunchi cui a mormântului cu capul între mâni.
cap!... îngâna Irina. crucea lângă el. Cu fruntea lipită de Plângea....
Uitase de dragostea lor. ţerîna mormântului, şi cu ochii strînşi Să isprăvise slujba de vicernie.
Amândoi se apropiară pe furiş de căuta să-’şi aducă puternic în minte Vr’o două babe eşiau smerite din prid
casă. Irina întră înlăuntru în vîrfu pi chipu mamei lui iubite şi a întregei lui vorul bisericii, îndreptându-se spre
cioarelor,. ear’ George se culcă afară copilării. poartă.
pe prispă. Un somn copleşitor îi doborî Par’c’o vedea cât era de chinuită George şi Irina, după-ce bătătoriră
pe amândoi. şi cum plângea când a plecat el. Cât bine şi ultima pătură de pământ în ju
A doua zi, des de dimineaţă, j a suferit, când a rămas singură. Cum rul crucei, înfipte la căpătâiul mormân
amândoi eşeau pe poartă. Voiau se j a murit pe laviţa acea goală. Picăturile tului, se depărtară repede pe cărâuşă,
mai vadă încă odată locul unde mama j de ceară de pe colţul lăzii unde Irina în vale spre sat. Lângă casa lui Sandu
Paraschiva îşi dăduse ultima suflare. ! i-a înfipt luminarea de mort. Ochii ei se despărţiră.
Răscoliră prin ladă şi dădură peste tot holbaţi îngroziţi de durere că nu-1 vede
(Va urma).
felul de amintiri triste. Pe la amează j pe el lângă patul ei de moarte; eâr’
de abia, eşiră din casă, îndreptându-se de-asupra tuturor acestor vedenii sfâşie-
