Page 6 - Bunul_Econom_1901_40
P. 6
Pag. 6. . . .. BUNUL ECONOM - ^ / ■;;/ s ^/ ■ - , Nr. 40,
Din aceste disposiţii agricultura noscând limba .română, .maghiară şi ger
ţării are să tragă foloase nespuse. Ş tiri de tot felul mană, în scriere şi vorbire, caută apli
De aceea Reuniunea pentru paza care în vre-o cancelarie advocaţială sau
animalelor se adresează cătră toate Rugare cătră abonaţi. O parte comercială.
reuniunile economice din ţară, ca să a abonenţilor cari binevoesc a sprigini
Intrevină în cele mai largi cercuri, fă foaia noastră, au întârziat a trimite Un tiner negustor din jurul
când cunoscute disposiţiile pentru scu preţul de abonament pentru jumătatea
Sibiiului, caută un loc potrivit pentru
tirea pasărilor folositoare economiei a doua a anului ide fa ţă < deschidere sau preluare de prăvălie,
câmpului şi pădurilor. Ii rugăm prin aceasta cu toată eventual împreunată cu cârcimă. Cei-ce
Tot-odată numita reuniune trimite cinstea, să binevoiască a ne trimite mi ar avea loc potrivit, să se adreseze la
o consemnare a pasărilor, ce trebue cul preţ de abonament, căci foaia să administraţia foii noastre.
luate în pază. susţine cu cheltueli mari — ca toate
Numărul acestor pasări se ridică la foile noastre — şi neregulata plătire
Ministrul P16sz şi Ovreii. La
aproape 90. Dintre ele vom numi aici a abonamentului îngreună mult bunul
alegerile de deputaţi ce trecură, minis
pe cele mai obicinuite: privighitoarea, mers al foii.
trul de justiţie al ţerii, Plosz, a căzut
mirla, ochiul boului, piţigoiul, ciocârlia, Rugăm dar pe dnii restanţieri să faţă de un tinăr kossuthist. Căderea a-
stigleţul, cintezul, caprimulgul, toate nu treacă cu vederea aceasta amintire
ceasta a ministrului, după-cum scrie
soiurile de rândunele, toate soiurile a noastră.
foaia «Politisches Volksblatt» s’a întâm
de ciocănitore, cucul, nagâţul, ceoca, A dm iri. „B u n u l Econom 11.
plat din causă, că ministrul şi-a ţinut
ş- a.
programul seu şi a dat banchetul în
Cu alt prilej vom da întreagă
TSrgul de vite ţinut săptămâna «ziua lungă» a jidovilor, care este săr
consemnarea paserilor folositore.
trecută la Orăştie, a fost bogat în vite bătoarea cea mai mare a acestora şi în
aduse spre vânzare, dar’ cumpărătorii care toată jidovimea este în sinagogă
erau mai rari decurn să aştepta la şi nu mănâncă nimica. La această îm
târgul de toamnă. In asâmănare cu prejurare făcându-1 amicii sei atent, se
O rugare
alte târguri de toampă s’au vândut zice că ministrul a răspuns, că aceasta
c ă t r ă ţ ă r a n i i n o ştr i.
vite puţine. nu are de a face nimica, căci şi fără
jidovi va fi ales. Venind aceasta la cu
Doi tineri români, dnii Petru Banciu Reuniunea noastră econo noştinţa jidovilor, s’au înfuriat, şi alătu-
şi Rusalin lonescu, pielar, au luat ho- mică îşi va începe din săptămâna rându-se la partidul kossuthist, cu a-
tărîrea a deschide în Orăştie o nouă viitoare seria prelegerilor economice de ceştia împreună au candidat pe un ji
prăvălie în care să vândă talpă, opinci toamnă prin comunele din ju ru l Orăştiei.
dan tinăr de 27 ani, care de abia de
şi piele de tot felul. un an a depus censura de advocat şi
Târgul de ţară (slobod), ţinut
Având în vedere că acest ram de l-au ales! Curioase stări de lucruri!
Vinerea trecută, la Orăştie, a fost bine
negoţ în Orăştie nu e purtat de nici un
cercetat. Lume multă, cumpărători
neguţător român, ci numai de negustori
destui, (de vânzători nici vorbă să nu Banii cei de 5 coroane, aceşti
de alt neam; având în vedere nume
fie destui!) taleri puţin plăcuţi de purtat în sumă
rosul popor românesc al oraşului nos
mai mare, e vorbă să fie şi mai tare
tru şi ţinutul curat românesc al lui, — “ Logodnă. Dşoara Oma Petco şi Dr.
înmulţiţi. S’au bătut atari potori până
numiţii tineri au luat hotărîrea a în Sigismund Cserey, în Deva fidanţaţi.
acum 64 de milioane, şi acum dietele
cerca dânşii comerciul cu această marfă,
Dela Reuniunea de înmor monarchiei e vorbă să hotărască spo
— şi fac prin aceasta apel la poporul
mântare. Cetitorii noştri din Orăştie rirea lor.
nostru din loc şi din jur, ca în tre
sunt rugaţi a spune printre oamenii din
buinţele sale de mărfuri de piele, de
popor, că cei-ce doresc a întră în Reu O servitoare din Braşov mă-
opinci şi tălpi, să-i cerceteze pe dânşii, 9
căci vor găsi la dânşii aceste mărfuri niunea de înmormântare, au acum pri ritându-se în satul său Feldioara,
lej să între, căci comitetul Reuniunii a n’a trăit bine cu bărbatul, l’a părăsit
chiar mai bune ca la alţii, ear’ în pri
vinţa preţurilor cât de solide. hotărît înfiinţarea secţiei a ]-a cu încă după vre-o jumătate de an şi s’a întors
Noua prăvălie şi-o deschid în săp j '00 membri. Peste 200 sunt deja în la slugit. Când colea însă peste câteva
tămâna viitoare, în piaţă, în casele dlui ştiinţaţi din nou, mai au loc 100. Cei-ce luni (săptămâna trecută) a născut numai
George Bariu. au dară de gând, să grăbească a să patru fete, toate vii, cari însă, botezate
Le dorim tot norocul noilor negu înştiinţa la cassarul Reuniunii dl I în grabă, au murit în aceeaşi noapte,
Branga, sau la portărel. îndată ce cele căci erau prea slăbuţe.
ţători români în întreprinderea lor, şi
pe Români îi îndemnăm a-i cerceta şi 300 sunt împlinite, va începe a funcţiona
şi secţia a j-a , — cu care apoi numă
sprigini. Iar’ dela noii negustori aştep Un binefăcător. «Drapelului» din
tăm se servească poporului marfă bună rul membrilor Reuniunii noastre de Lugoj i-să scriu următoarele şire: In
şi cu preţuri convenabile, căci singure înmormântare va f i atins cifra de 900. 17/30 Septemvrie a. c. a avut loc în
acestea sunt în stare a le asigura vii comuna Coşteiu înmormântarea frunta
torul întreprinderii. Un scriitor tiner, cu bună scri- şului econom Cosma Sudreşianu, fra-
s oare, inteligent şi cu purtare bună, cu t ele preotului Ioan Sudreşianu, care a
