Page 7 - Bunul_Econom_1901_40

Nr. 40______________ " BUNUL ECONOM ________________ ___________ Pag. 7

fost un model de vieaţă creştinească, fiind luat în grabă în îngrijire medicală, lămuriri şi sfătuiri erau de prisos.
ceea-ce a dovedit şi prin aceea, că în medicii i-au scos glonţul şi au făcut tot Acuma sunt toţi bolnavii mult mai
testamentul seu şi-a adus aminte şi de ce au putut pentru a-i mântui viaţa. uşuraţi, de când ştiu că în spital nu
-biserica comunei Coşteiu, căreia din I-au şi mântuit’o prin grele şi gingaşe mai există sala cu nr. 13. Acesta este
puţinul seu avut i-a testat o sumă de operaţiuni: i-au tăiat şi scos afară primul cas, când direcţiunea unei insti-
600 cotoane. înmormântarea a fost să­ pe lăţime de un lat de palmă, toate tuţiuni recunoaşte oficial, că nr. 13
vârşită prin preotul local Ioan Sudri- coastele în partea cât acopăr plămâna aduce nenorocire! Se înţelege, că
şianu asistat de preoţii-capelani Partenie stângă, apoi prin deschizătura asta i-au aceasta nu s’a făcut din alt motiv, de­
Mateiu din Şinteşti şi Eugen Sudrişianu scos afară însăşi plămâna stângă, ear’ cât din causa (credinţei rele) faţă cu
din Temereşti. La înmormântare a par­ peste pâreţii groapei rămasă după aceasta acest număr.
ticipat aşa zicând comuna întreagă, în piept, groapă largă de un lat de
La şooala noastră gr-or. ro­
care deplânge în defunctul pe un ge­ mână, adâncă de 3 degete şi lungă de
mână din Orăştie, avem în anul şcolar
neros binefăcător. Fie-i ţărîna uşoară o palmă, au întins pelea care acoperea
de faţa înscrişi 153 elevi ordinari.
şi memoria în veci binecuvântată. mai nainte coastele, făcâ,ndu-o să să
Dee Dzeu mulţi cari să facă asemenea. prindă pe păreţii şi pe fundul groapei
•is- ■ .
peste carnea viie rămasă după tăierea Din însărcinarea „Reuniunii Econom ice":
Ţarul In proverbe ruseşti. coastelor şi scoaterea plămânei. Şi le-a Editor şi redactor responsabil : loan Moţa.
Eată unele din cele mai interesante ajutat D-zeu de au vindecat pe eroul
proverbe ruseşti, ce să aud în gura bur. Fireşte asta a mers mai greu 4770—1901. kir. vigr. sz.
poporului privitoare la Ţar şi cu înţe­ decurh se poate povesti. Bietul om a Âmrfei hirdetmânyi kWonat.
lesuri pentru vieaţa tuturor: zăcut 19 luni în felurite spitale, întâi A devai kir. torvenyszek mint
Coroana nu apără pe Ţar contră pe câmpul de luptă, apoi în drum spre tkvi hatosâg kozhirre teszi, hogy «Arde­
durerii de cap. — Nici plămânii Ţaru­ Europa, şi a fost de 9 ori operat leana» penz- âs hitelintezet vâgrehajtato-
lui nu pot stînge lumina soarelui. — (tăiat) de doctori, până a ajuns să fie nak Solya Nicolae vegrehajtăst szenvedo
Şi spatele Ţarului va sângera, dacă îl vindecat bine cum se vede azi. Cea elleni 90 kor. tokekoveteles es jâru-
vor bate cu cnutul. — Ţarul nu lo- din urmă şi mai grea operaţie i-s’a făcut lâkai irânti vâgrehajtâsi iigyeben az
cueşte în colibele săracilor, de aceea în marele spital din Amsterdam prin 1881. âvi LX. t.-cz. 144. §. alapjân
nici nu cunoaşte lipsa. — Mâna Ţa­ doctori foarte iscusiţi. es a 146. §. ârtelmeben a devai kir.
rului adevărat că e lungă, dar* tot nu Minune e că lucrând aşa de aproape torvenyszek a devai kir. jârâsbirosâg
ajunge până la cer. — Şi mâna Ţa­ de inimă, aceasta nu a fost atinsă de teruleten levo Tompa kozsegben fekyo
rului are tot numai cinci* degete. Şi vre-o îmbolnăvire. Inima lui se vede a tompai 94 sz. tjkvben A. f rsz.
trupul Ţarului putrezeşte, dacă nu-i acum cum atârnă în piept şi bate în 614 615 hrsz. 393 kor 2. rsz. 727
îmbalsamat — Glasul Ţarului află ecou pielea ce o acopere ochilor. Mai ales 728 hrsz. 328 kor. 4. rsz. a. 242
chiar dacă n’ar fi în jurul lui dealuri. când rănitul vorbeşte şi inima i-să în- sz. tjkvben felvett kozoslegelobâ'l jâro
— Pe un Ţar gras tot aşa de iute îl coardâ, inima se împinge tare în afară, 467| 1 olre 514 korona ezennel megâl-
duce moartea, ca pe un cerşetor slab. spre groapa din piept, şi de n’ar fi lapitott kikiâltâsi ârban az ârverâst el-
— Când scrie Ţarul versuri,... vai de pielea peste ea, ar eşi pe jumătate rendelte es hogy a fennebb megjelolt
poeţi! — Nici vaca Ţarului nu fată afară. Aşa însă iese mai puţin şi anume ingatlanok az igoi. 4vi december hâ
altceva decât viţel. — Când răceşte învelită în pielea ce acopere groapa. 11- ik napjdn d. e. 9 orakor Tompa kozseg
Ţarul, toată ţara capătă guturaiu. — Dl Henry umblă acum prin târguri hâzânâl megtartando nyilvânos ârvere-
După-ce moare Ţarul, nici un mojic şi să arată pe bani. El e bărbat frumOs, sen a megâllapitott kikiâltâsi âron aiul
n’ar schimba cu el. — Dacă-’ţi dă Ţa­ roşu la fată, şi celor ce ştiu nemţeşte is eladatni fognak.
rul un ou, în schimb îţi cere un bou. le spune însuşi trista sa istorie şi su­
Ârverezni szândekozok tartoznak
— Când Ţarul vrea se taie o curea, ferinţele sale, iar’ celor ce nu ştiu nem­
az ingatlanok becsârânak 10%-ât kesz-
ţăranii îşi duc spatele la el. — Nici ţeşte, le povestesc cei din jurul seu. El
penzben vagy az 1881. evi LX. t.-cz.
găina ţarinei nu face ouă de lebedă. poartă cămaşe moale, pe care o des­
42. §-âban jelzett ârfolyammal szâmitott
chide când se arată, încolo stă îmbrăcat,
es az 1881. evi november ho 1-en
O minune a stiintei medicale. coperindu-şi gingaşa parte de piept.
• 7 3333 sz. a. kelt igazsâgiigyminiszteri
Săptămâna trecută în zilele târgului,
rendelet 8. §-âban kijelolt ovadekkepes
am văzut la Orăştie o adevărată mi­ Numărul 13. Direcţiunea marelui
ertâkpapirban a kikiildott kezehez le-
nune a ştiinţei medicale. Un bărbat spital din oraşul Binghampton (Statele
tenni.
Holandez, de 34 ani, fost oficşr în ar­ Unite), a hotârît după matură chibzuire
mata Burilor, căzut în lupta vestită dela se şteargă numărul 13 dela o sală de A kir. torvenyszek tkvi hatosâg.
Spions-Kop, unde Englezii au prins pe bolnavi, aşa că anume după nr. 12, Kelt Dâvân, 1901. evi aug. ho
viteazul general Kronje. In acea luptă - vine îndată nr. 14. Se constatase adecă 12- en.
un glonţ a lovit pe oficerul Henry, de doctori, că credinţa deşartă faţă cu
străbătendu-i deja dela a treia coastă acest număr are mare influinţă asupra Fâbiân,
de din jos, de partea stângă, şi mergând bolnavilor. Mulţi nu s’au putut însănă-
kir. tszki biro.
spre grumaz în sus, siredelindu-i pieptul, toşa, până n’au fost duşi în o altă
rănindu-i şi plămâna stângă. Rănitul sală. Frica întârzia vindecarea. Ori-ce