Page 1 - Bunul_Econom_1901_41
P. 1

Nr.  41
                                                       Orăştie,  5/18  Octomvrie  1901.
          Anul  II.













                                                                P R O P R I E T A T E A                     I N S E R Ţ I U N I :
                    A B O N A M E N T E :                                                      se  socotesc  după  tarife,  cu  p r e ţ u r i  m o d e r a t e .
                                                     „Reuniunii  econom ice  în  Orăştie"
        Pe  an  4  coroane; (2  fl.);  jumătate  an  2  cor.  (1  fl.)                             Abonamentele  s i inserţiunile  se plătesc  înainte.
                 Pentru  R o m â n i a   15  franţă.        A pare  în  fiecare  Săm bătă
                                                   negoţ  pe  sama  proprie.  Şi  în  trei  zile J   nouă  ni-ar  fi  destul  şi  pe  jumătate'

        Hărnicia  se  plăteşte.                    din  cinci  locuri  am  căpătat  scrisori  să   socotind  că  mijloacele  neiertate  nu
                                                   Spunem  cine  e  omul,  că  Var  pofti  şi   le-am folosit.Şi de sigur că ne-am  putea.
                                                   ici  şi  colo,  anume  în  comune de frunte,     Repetăm  dar’  stăruinţa  noastră:
             Nu  s’a  văzut  încă  nicăiri  om  har­  dela  1000  locuitori  in  sus!  Am  pus pe   daţi,  părinţi  români,  pe  fiii  voştri  la
        nic  muritor  de  foame-  Munca  şi  oste­  cel  un  comerciarit  în  legătură  cu  locu­  negoţ,  şi  anume  pe  cei  mai  isteţi,  căci
        neala  aduce  răsplata  sa  bună.  De  e    rile  cari  îl  dâresc,  şi  el  poate  alege  în   e  cale  ducătoare  la  fericire,  şi  la  noi
        omul  advocat,  de  e  medic,  de  e  eco­  ele  ca  în  pere  coapte!                 Românii  e  cale  cu  strălucit  viitor!
        nom,  de  e  preot,  ori-ce  ar  fi,  dacă  e    Este  mult  grăitor  acest  fapt.  Nu­
        harnic^  îl  vezi  chiar din nimica prinzând   mai  noi  suntem  puţin  înţelegători  Nu­
        stare,  înaintând  în  bine,  ridicându-să   mai  de  noi  nu  să  prinde  din  de-ajuns        Ş t i r i  P o l i t i c e
        peste  alţi  oameni  şi  peste  colegii  sei   vorba:  să  îmbrăţişăm  cu fiii noştri calea
        în  toate.                                  negoţului,  că  e  cale  ducătoare  la  feri­   Revocarea  încoronării  regelui
             Dar’  par’că  nicăiri  nu  e  hărnicia   cire,  dacă  omul  e  harnic  în  ea!    Angliei.  Numai  de  curând  se  dase
        mai  bine  răsplătită,  mai  aducătoare  de      E  într’adevăr  trist  să  vezi  acuşi  zi   porunci  în  toată  Anglia  şi   în  co­
        bine,  ca  în  ramul  negoţului.  Dacă  vezi   de  zi  arătându-ţi-se  cu  degetul  şi  ici şi   loniile  ei,  să  se  facă  cele  mai mari pre­
        ici-colea  câte  un  neguţător  stând  locu­  colea  câte  un  Jidan,  şi  zicându-ţi-să:  gătiri  pentru  a  încorona  pe  regele
        lui  şi  tânguindu-să  că  nu  mai  poate da }   —  Vezi-’l!  A  mers  în  satul  B.   Eduard  VII.  cu  pompă  uriaşă, de  rege.
        înainte,  caută  numai  bine  după  pricina   nainte  cu  10—12  ani,  gol  nap.  Ii  zi­  (El  s’a  suit  pe  tron  la  moartea  mamei
        stării  sale  pe  loc, şi  acuşi  totdeauna vei   ceau  oamenii  jupâne  şi  îl  luau  în  rîs.   sale,  dar  nu  s’a  încoronat  încă  sărbă­
         găsi  că  e  una singură: lipsa de isteţime,   Azi  îi  zic  „Măria-Sa“  şi  are  depuse  în   toreşte).  Era  vorbă  să  fie  o  paradă
         de  cunoştinţe  şi  de  mijloace  pentru   bancă  atâtea  şi  atâtea  zeci  de  mii!   cum  nu  s’a  mai  văzut.  Acum  deodată
        a-’şi  mişca  afacerile  cu  repeziciune  şi j   Si asa e. Cunoaştem  un  sat  bun  în   din  Londra  soseşte  ştirea,  că  sSrbarea
                                                          >
                                                             »
                                                                         »
         cu  potrivială de timp — scurt:  lipsa  hăr- !   ţinutul  Geoagiului,  unde  Jidariul  abia  e   încoronării  regelui  Eduard  V II a fost
         niciei  adevărate,  sufleteşti  şi  trupeşti.   j  de  10  ani  şi  5  ani  fusese  în  alt  sat   amînată;  şi  ce  e  mai  mult,  au  fost  o-
              La  oraşe  mai  vin  nainte  şi  cazuri   mai  slab,  de  tot  a  neguţătorit  15  ani,   prite  toate  lucrările  pregătitoare pentru
         când  chiar  neguţători  harnici  stau  pe   în  2  sate,  şi începând dela nimica  toată,   sărbare!  Această  măsură  a  fost  cu atât
         loc  ori  cad  chiar  sub  greutatea  împre-   azi  are  numai  la  o  bancă  în  Orăştie   mai  surprinzătoare,  cu cât abia  e  o săp­
        jiurărilor,  dar’  acestea  sunt  cazuri rare,   depuse  peşte  40.000  fl!  Acum  nici  nu   tămână  de  cânds’au  trimis  invitările  a-
         şi  vin  nainte  mai  ales  unde  sunt  prea   vrea  să  se  mai  ocupe  de  negoţ,  s’a   ristocraţiei  engleze  şi  scoţiene,  şi  tutu­
         mulţi  negustori  de  acelaşi  fel,  în  asă-   domnit,  s’a  săturat  de  bani,  acum  îşi   ror  coloniilor,  de  a  se  pregăti  în  ve­
         mănare  cu  trebuinţele  locului  şi  a juru­  ia  o  moşie  de  celea  nemeşeşti  şi  la   derea  sărbării.  Aristocraţimea  fusese in­
         lui.  Dar  acestea  sunt rarităţi.  Neguţăto­  loc şes,  ales, să umble acum el în  caleasa   vitată  să  se  presenţe  în  costume  isto­
         rul  adevărat  harnic  răsbate  şi  prin  de­  cutârui  nemeş  scăpătat  şi  dat  de  rîpă   rice  celtice  şi anglo-saxone şi  să ia parte
         simea  oraşului  şi  dă  nainte  şi  prinde   prin  lenevire,  pin  domnie  proastă!   la  convoiul  de gală.  Ear coloniile aveau
         putere                                          Ti-să  sfăsie  inima  văzând  atâta    să  se  presente  fiecare  cu  simboalele
              Dar’   noi  Românii  de-ocamdată  avere  românească  strecurată  în  punga        sale  şi  cu lucruri caracteristice din punct
         nici  n’avem  să  vorbim  macar  despre    unor părăsiţi străini.  Ear’  oamenii noştri   de  vedere  etnografic.
         teama  că  desimea  ne va îngreuna  calea   vezend  zilnic  sub  ochii  lor  pilda  viuă,
         viitorului  de  neguţători.  La  noi  cum   nu-’şi  cresc  fii  pentru  umblare  pe acest   Causa  măsurii  luate  este,  că  după
         sunt  deşerte  ţinuturi  întregi  de  neguţă­  drum  bătut  cu  pulbere de  aur  şi  de   o  cercetare  medicală  s’a aflat,  că regele
         tori  români,  la  noi  numai  oameni  se  argint!                                     Eduard  VII,  despre  care  se  ştia în  pu­
         fie,  că  loc  ar  fi,  noi  am  ajuns a adeveri   Fireşte  ca  Jidanii  nu  ne  putem   blic  că  e  «puţin  indispus»,  e  atins  în
         pe  dos  vorba  ceea,  că:  lac  se  fie  că   noi  să  ne  îmbogăţim,  nici  nu  ne  e  ier­  mod grav  de  cancer  (rac),  boală  grea,
         broaşte  sunt!                              tat,  căci  ei  se  folosesc  şi  de  mijloace   ce  potoape  sigur  pe  cel  cuprins  de ea.
              Intr’adever  asta  o  vedem  noi  la   puţin  demne,  ba  chiar  condamnabile.         Această  ştire  e  cu  atât  mai gravă,
         redacţia  acestei  foi  si  acum  mai  nou.  Dar’  chiar  de  nu  s’ar  folosi  de  ele,  ar  cu  cât  ştiut  este,  că  principele  Albert,
               j
                              j
         Am  publicat  o  singură  notiţă  de 5 şire   spori  macar pe  jumătate  pe cât  sporesc  bărbatul  răposatei  regine  Victoria . şi
         că  un  tinăr  neguţător  român  de  pe  la   în  avere.  Şi  dacă  Jidanul  de  care  vor­  tată  al  regelui  Eduard,  a  murit  tot  de
         Sibiiu  caută  loc  pentru  a  se  apuca  de  bim,  s’a  îmbogăţit  aşa  tare  în  15  ani,  cancer.  Tot  de  cancer  a  murit  unchiul
   1   2   3   4   5   6